Ce ne învață respingerea sesizării președintelui pe legea antisemitismului
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/nicusor-dan-close-up-2025-06-04-0942.jpg)
Decizia unanimă a Curții Constituționale a României de a respinge sesizarea președintelui Nicușor Dan privind neconstituționalitatea Legii pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei a evidențiat atât fragilitatea actului decizional politic, cât și provocările complexe ale echilibrului între libertăți și protecția valorilor democratice fundamentale.
Curtea a reafirmat cu fermitate că legea este clară, bine fundamentată și orientată spre protejarea demnității umane și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor împotriva manifestărilor extremiste și intolerante, care au un trecut negru în istoria României și a Europei. CCR a subliniat că fascismul, nazismul și legionarismul sunt realități istorice incontestabile, iar încercările de a le redefini prin interpretări juridice distorsionate nu pot fi tolerate în spațiul legislativ, reprezentând un atentat la memoria victimelor și la valorile democratice.
În acest context, decizia președintelui de a ataca legea pare mai degrabă o gafă politică decât o inițiativă bine documentată și asumată, ridicând întrebări legitime despre modul în care sunt consiliate instituțiile în chestiuni atât de sensibile. Sesizarea a venit la doar o zi după ce CCR pronunțase o decizie similară, ceea ce denotă fie o neglijență, fie o strategie neconvingătoare. Opiniile exprimate în spațiul public reflectă un sentiment general de dezamăgire și solicită ca deciziile să fie însoțite de profesionalism și consultanță adecvată.
Pe de altă parte, unele voci din societate încearcă să vadă în acest demers o posibilă încercare – poate chiar sinceră – de reconciliere a unor tabere radical polarizate în societate. Dacă este așa, rămâne de văzut dacă demersul a fost potrivit și dacă a fost momentul optim pentru o asemenea încercare, mai ales într-un climat politic și social tensionat. Nicușor Dan a fost îndelung felicitat de tabăra suveranistă pentru gestul său, fiind considerat de aceștia drept „primul normal” din mandatul său.
În final, această situație scoate în evidență două aspecte fundamentale. Primul este necesitatea ca liderii politici să se înconjoare de consilieri competenți, cu expertiză juridică și politică, pentru a nu expune instituțiile la erori evitabile care pot afecta credibilitatea și stabilitatea democratică. Al doilea este că, în lupta cu extremismul și intoleranța, nu există loc pentru ambiguități sau compromisuri care pot submina protecția drepturilor fundamentale și memoria istorică.
Respinsă, sesizarea rămâne un semnal de alarmă privind importanța ca actul decizional să fie făcut cu responsabilitate, profesionalism și respect pentru lecțiile istoriei. Pentru binele României, sperăm ca această lecție să fie învățată cât mai curând.