Încercare provocatoare de dezvoltare a turismului în satele din Bărăgan

Publicat: 19 iul. 2025, 16:13, de Sorin Costea, în Turism , ? cititori
Încercare provocatoare de dezvoltare a turismului în satele din Bărăgan

Consiliul Județean (CJ) Brăila a aprobat constituirea unui organism care să coordoneze dezvoltarea turismului și a patrimoniului cultural în satele din județ, care, fiind în Bărăgan, nu au aceeași atracție pentru turiști precum localitățile din zone montane sau submontane, din Deltă sau de pe litoral.

Turism în Bărăgan

Dezvoltarea turismului este posibilă în zone în care există și un cadru natural atrăgător, la munte, la malul mării, în Deltă sau în zone în care sunt obiective istorice. Localitățile din județul Brăila, situate în mijlocul Bărăganului, în care perspectiva este, până la orizont, doar o zonă de câmpie, par defavorizate din punct de vedere al cadrului natural care să faciliteze dezvoltarea turismului.

Dar este posibil ca și în astfel de zone să fie create atracții turistice, de interes regional sau zonal. Spre exemplu, la Baldovinești, comună situată între Brăila și Galați, se află complexul „Casa cu stuf”, dar și Casa Memorială „Moș Dumitru”, în care a copilărit scriitorul Panait Istrati. Sunt puncte de atracție pentru turiștii aflați în tranzit.

Încercarea de dezvoltare a turismului depinde și de construirea de la zero a unor atracții turistice. La recenta ședință de plen, CJ Brăila a aprobat constituirea unui organism care să coordoneze dezvoltarea turismului în satele din județ.

Prin voturile aleșilor a fost înființat „Comitetul partenerial de dezvoltare integrată a turismului și patrimoniului cultural în zone non-urbane, la nivelul județului Brăila”, o structură care va prioritiza proiectele de dezvoltare a turismului ce vor fi depuse de primăriile din județ în cadrul Programului Regional Sud-Est 2021-2027.

Comitetul a fost înființat în baza Hotărârii CJ Brăila nr 137/2024. Din acest comitet, condus de președintele CJ, Francisk Chirieac, fac parte primari, reprezentanții Universității „Constantin Brâncoveanu” și Facultății de Inginerie și Agronomie Brăila, ai Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură, ai Patronatului IMM-urilor, precum și reprezentanți ai Asociației Filo-Elenă „Eleftheria” și Asociației Centrul Cultural Comunitar „Anton Pann”.

Potrivit anexei hotărârii CJ Brăila, Comitetul partenerial de dezvoltare integrată a turismului și patrimoniului cultural în zone non-urbane „va fi structura partenerială locală cu atribuții de prioritizare a proiectelor, precum și monitorizarea implementării strategiei propuse prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027”.

Concret, grupul de lucru are în atribuții evaluarea proiectelor pentru valorificarea potențialului turistic, selectarea proiectelor prioritare accesarea finanțărilor și va asigura monitorizarea strategică a implementării proiectelor.

Deocamdată noua structură este în etapa bunelor intenții. Rămâne de văzut în ce măsură autoritățile din Brăila vor reuși să obțină accesarea unor finanțări europene pentru dezvoltarea turismului în localitățile din Câmpia Bărăganului.

Un punct de vedere sceptic: „De ce avem nevoie de o nouă structură care să facă ceea ce CJ Brăila are deja în atribuții să facă”?

Înființarea Comitetul partenerial de dezvoltare integrată a turismului și patrimoniului cultural în zone non-urbane a fost primită cu rezerve de unii dintre brăileni, care consideră că nu era nevoie de înființarea unei noi structuri în condițiile în care cei care conduc instituțiile publice din oraș și din județ puteau să facă mai mult pentru dezvoltarea turismului și protejarea patrimoniului cultural.

 „De ce avem nevoie de o nouă structură care să facă ceea ce CJ Brăila are deja în atribuții să facă, dar nu a realizat nimic până în prezent?!?

 Cumva pentru niște mici sau mai mari sinecuri? Că e greu de crezut că activitatea celor de mai jos va fi pro bono! Adică gratis!

 Numai în ultima jumătate de an le-am relatat brăilenilor despre nepăsarea autorităților care a condus la incendiul Palatului Conților de Roma de la Viziru, la degradarea până la ruină a Conacului boieresc Orezeanu de la Traian sau la uitarea și încremenirea Lagărului de muncă silnică Salcia din Insula Mare a Brăilei!”, se spune în postarea grupului „Brăila Nouă” pe o rețea de socializare.

Un exemplu de bună practică. La Măxineni a fost amenajată o plajă la Siret

Există și un exemplu de bună practică. Primăria Măxineni a reușit să atragă fonduri europene pentru amenajarea unei zone de agrement care pune în valoare o plajă de pe malul Siretului, o zonă de atacție și pentru pescari.

Potrivit obiectivbr.ro, Primarul din Măxineni, Ionuț Postolache, a obținut o finanțare europeană de 200.000 de euro cu care a fost amenajată plaja, au fost construite patru căsuțe pentru cei care vor să rămână mai mult de o zi și a fost construit un loc de joacă pentru copii. Vor fi montate în zona respectivă două corturi glamping, precum și un cort pentru petreceri, nunți și evenimente speciale. Va fi o atracție de interes zonal.