Poveștile navelor cu care Ceaușescu se plimba pe Dunăre: „Mihai Viteazu”, „Mircea” și „ZK101”, care a ajuns la un armator grec

Publicat: 20 iul. 2025, 08:40, de Sorin Costea, în ACTUALITATE , ? cititori
Poveștile navelor cu care Ceaușescu se plimba pe Dunăre: „Mihai Viteazu”, „Mircea” și „ZK101”, care a ajuns la un armator grec

După întoarcerea în țară dintr-o vizită în Egipt, în cadrul căreia președintele egiptean Anwar el Sadat l-a plimbat pe Nil cu un vapor de lux, fostul dictator Nicolae Ceaușescu a dat ordin să i se construiască una dintre cele mai moderne nave pentru plimbările sale pe Dunăre. În total, au fost construite trei nave prezidențiale, dar cu cea de a 3-a, nava „ZK101”, nu a mai avut ocazia să navige.

În perioada interbelică nu existau nave pentru protocol guvernamental, destinate croazierelor pe Dunăre ale celor din conducerea statului. Casa Regală deținea yahtul „Luceafărul”. Construit la Șantierele Navale John Brown & Co. Ltd din Clydebank, yahtul „Nahlin”, al Casei Regale a Marii Britanii, a fost cumpărat în 1937, de Guvernul Tătărăscu, cu suma de 120.000 de lire sterline, a fost rebotezat „Luceafărul” și dăruit Regelui Carol al II-lea. Comuniștii l-au confiscat și l-au rebotezat în spiritul epocii, „Răsăritul”. Însă „Luceafărul” era un yaht maritim în proprietatea Casei Regale, nu o navă de protocol.

Întâlnirile la nivel înalt erau organizate pe nave aflate în dotarea flotei. Spre exemplu, la bordul navei cu zbaturi „Tudor Vladimirescu” au urcat Regele Ferdinand şi Regina Maria, Regele Carol al II-lea, Regele Mihai, mareşalii Averescu şi Antonescu, iar în perioada comunistă a urcat la bord și Nichita Hrușciov, care a fost oaspetele lui Gheorghiu Dej.

În 1956, pe nava cu zbaturi „Hansburg”, rebotezată de comuniști „Republica”, a avut loc o altă întâlnire a lui Dej. Nava ancorată la Km 595, în mijlocul Dunării, a fost locaţia unei întâlniri de taină a lui Gheorghiu Dej cu liderul iugoslav Iosip Broz Tito.

După ce a preluat puterea, Nicolae Ceaușescu avea la dispoziție mai multe nave de pasageri moderne, dar și-a dorit să facă croaziere pe Dunăre cu nave care îi erau rezervate în exclusivitate. Navele de protocol au fost construite la Șantierul Naval Oltenița, care în anii 60-70 construise celebrele nave de pasageri cu 300 de locuri pentru cursele pe Dunăre, de la Sulina și Tulcea la Galați, Brăila, Giurgiu și Turnu Severin.

Prima navă „personală” a fost „Mihai Viteazu”, cu care Ceaușescu a inaugurat Canalul Dunăre – Marea Neagră

Prima navă de protocol guvernamental construită la Oltenița, în 1971, pentru Nicolae Ceașușescu a fost „Mihai Viteazu”. Este nava cu care pe data de 26 aprilie 1984 cuplul prezidențial a participat la inaugurarea Canalului Dunăre -Marea Neagră, străbătând Canalul de la Cernavodă la Agigea.

Nava avea un nivel de confort foarte ridicat. Era amenajată cu 30 locuri pentru pasageri și 54 de locuri pentru echipaj. Nava dispunea de 3 apartamente de 2 locuri, o garsonieră de 2 locuri, 6 cabine de 2 locuri cu baie și 5 cabine duble cu baie comună.

Nava avea deplasament 450 tone dead weight, lungimea de 63 de metri, lățimea de 13 metri și un pescaj de 1,86 metri. Era propulsată de două motoare principale MB820DB, de câte 820 CP fiecare și avea două diesel-generatoare de 60 kw fiecare. Viteza de croazieră era de 39,5 km/oră.

Nava prezidențială Mircea cel Mare” a fost construită după Anwar el Sadat l-a plimbat pe Ceaușescu pe Nil cu o navă de lux

Cea de a doua navă de protocol a lui Ceaușescu a fost „Nava prezidențială Mircea cel Mare”, devenită ulterior, după intrarea sa în dotarea Marinei Militare, „Nava de comandament Mureș”. Nava este acostată la cheu la Faleza din Brăila.

Ceaușescu a comandat construirea navei după întoarcerea în țară dintr-o vizită în Egipt în cdrul căreia președintele egiptean Anwar el Sadat, l-a plimbat pe Nil cu un vapor de lux.

Nava „Mircea cel Mare” a fost construită la Șantierul Naval Oltenița în  perioada 1979 – 1986 în baza proiectului nr 1.122 realizat la Institutul de Cercetări și Proiectări Navale Icepronav din Galați. Este o navă de tip pasager fluvial, dar proiectată pentru zone costiere, pentru înălțimi ale valului de 1,2 metri, având și întărituri ale bordajului ca la spărgătoarele de gheață.

Constructiv, nava este prevazută cu 6 punți. Pe puntea superioară II se găsesc două saloane oficiale, prova și pupa, cu o suprafață de 150 mp, respectiv 197 mp, care pot găzdui aproximativ 300 de persoane. Salonul pupa este cel mai mare salon fără stâlpi de susținere construit la o navă romanească.

Ca și nava de lux cu care Anwar el Sadat l-a plimbat pe Ceaușescu pe Nil, nava „Mircea cel Mare” avea la pupa, în spatele coșurilor, un heliport pentru elicopter.

Performanțele tehnice sunt la nivelul tehnologic al anilor 80. Potrivit „marinarii.ro”, nava are un deplasament de 1.500 tone dead weight, lungimea de 95,75 de metri, lățimea de 14,20 metri și un pescaj de 2,4 metri. Propulsia este asigurată de 3 motoare, licență ALCO, model 12R 251 FMA, de câte 2.465 CP fiecare. Motoarele principale au fost fabricate de UCM Reșița. Ele asigură navei o viteză de croazieră de 30 km/h. Nava are o autonomie de 5 zile, în limita a 2.500 km.

În dotările navei sunt prevăzute patru ascensoare pentru alimente, o barcă de serviciu, dar și o barcă de protocol. Nava are 19 membri ai echipajului și poate lua la bord 78 de pasageri. La nivelul punții principale se află 4 apartamente și 12 cabine cu baie proprie.

Nicolae și Elena Ceausescu au mers o singură dată în croazieră pe Dunăre cu „Mircea cel Mare”, în 1986, de la Brăila la Uzlina

Și amenajările navei sunt pe măsura navei de lux pe care și-a dorit-o Ceaușescu. Pereții cabinelor și saloanelor sunt acoperiți de tapet fin și decorați cu tablouri oferite în anii 80 de Uniunea Artiștilor Plastici.

Apartamentele soților Ceaușescu au fost amenajate la primul etaj, iar în prezent sunt neschimbate, păstrându-se intact tapetul de pe pereți, de culoare bej în cazul apartamentului lui Nicolae Ceaușescu și roz în cel al Elenei Ceaușescu. Ambele apartamente cuprind câte un pat, masă și fotolii, toate de culoare albă.

Băile celor două apartamente sunt dotate cu câte o cadă, iar bateriile au o culoare aurie, lăsând impresia că ar fi din aur, dar în realitate este vorba de inox acoperit cu o vopsea specială.

Nicolae și Elena Ceausescu au mers o singură dată în croazieră cu „Nava prezidențială Mircea cel Mare”, construită special pentru ei. Pe 23 și 24 august 1986, cuplul prezidențial s-a îmbarcat pentru o plimbare pe Dunăre din Portul Brăila până la o cabană de protocol aflată la Uzlina, pe brațul Sfântu Gheorghe.

Ceaușescu nu a mai apucat să navigheze cu a 3-a navă a sa, „ZK101”, care a ajuns la un armator grec

A 3-a navă construită special pentru Nicolae Ceaușescu a fost nava maritimă, comanda „ZK101”, construită în baza proiectului nr 1.123 realizat de Icepronav Galați. Aceasta nu a fost terminată, a fost lansatăla apă, au fost montate instalațiile de corp, fiind cumpărată după 1990 de un armator grec.

Înainte de construirea acestor nave speciale, soții Ceaușescu au mai utilizat și nava „Lebăda”. Nava a fost construită în 1967 la Șantierul Naval Galați și avea numele „Miorița”. Până în 1990 a fost nava de protocol a Județenei PCR Galați.

Numele i-a fost schimbat în „Lebăda” după ce soții Ceaușescu s-au plimbat pe Dunăre la bordul ei și Elena Ceaușescu a cerut să fie rebotezată „Lebăda” deoarece nu îi plăcea „Miorița”.