Atac fără menajamente la Nicușor Dan și acuzații de complicitate cu Georgescu-Dumnezeilă: „E ceva întunecos și rece în el”

Cristian Tudor Popescu (CTP) revine în spațiul public cu un comentariu extrem de dur la adresa președintelui României, Nicușor Dan. Într-o postare publicată duminică seara pe Facebook, cunoscutul jurnalist îl acuză pe șeful statului de o complicitate ideologică tacită cu Călin Georgescu, supranumit ironic „Dumnezeilă”, și de o poziție ambiguă în raport cu simbolurile și mișcările extremiste din trecutul recent al României.

Atacul vine după ce președintele a contestat la Curtea Constituțională o lege care interzice organizațiile cu caracter legionar, xenofob sau antisemit. CTP interpretează această acțiune drept o tentativă mascată de a relativiza extremismul de dreapta și de a-i oferi o formă de legitimitate politică.

Călin Georgescu și „protecția prezidențială”

CTP își pornește analiza sa de pe Facebook, intitulată „Decret prezidențial: Dumnezeilă nu trebuie să facă pușcărie” de la cazul lui Călin Georgescu, fost candidat la președinție, actualmente judecat pentru propagandă legionară și planuri de răsturnare a ordinii de stat.

„Luasem o pauză, după atâtea luni de scris și mai mult decât o dată pe zi. Președintele Nicușor Dan însă nu vrea să-mi dea liber. Contestațiile d-sale, înaintate CCR, la Legea privind organizațiile și promovarea fascismului, legionarismului, rasismului, xenofobiei, precum și la o lege privind aprobarea de către culte a titlurilor de rabin, imam, preot în general, mă îmbrâncesc rău pe gânduri,” scrie CTP într-un ton incisiv.

În viziunea jurnalistului, eronată însă, retrimiterea legii anti-legionarism în Parlament de către Nicușor Dan este un act grav, echivalent cu un mesaj că lideri precum Georgescu pot fi protejați sub pretextul libertății de exprimare.

18:40, 20.07.2025 • ACTUALITATE

Jandarmi agresați la protestul pentru Călin Georgescu

13:28, 17.07.2025 • ACTUALITATE

Dezinformare virală. 15.000 de români cred că Stormy Daniels vine să-l apere pe Călin Georgescu

„Dacă ne uităm la conținutul legii, o să vedeți că sunt niște chestiuni extrem de neclare. În Făgăraș există o asociație care se ocupă de promovarea rezistenței din munții Făgăraș. Între membrii rezistenței sunt câteva persoane care în trecut au făcut parte din mișcarea legionară. Această asociație are sau nu are caracter legionar, pentru că legea nu ne spune. Legea spune că dacă faci o organizație cu caracter legionar trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu. Eu cred că e legitim să faci o organizație care să promoveze rezistența anticomunistă din munții Făgăraș. Legea trebuie să fie foarte clară”.

Derapajul din interviul lui Nicușor Dan despre legionari

Un alt punct central al criticii este un interviu acordat în 2024 de Nicușor Dan, în care acesta, întrebat dacă mișcarea legionară a avut o componentă pozitivă, a evitat un răspuns ferm și s-a pierdut în bâlbe: „Mișcarea legionară a fost… ă, ă, ă, în momentul în care… ă, ă, ă, a ajuns să justifice uciderea oponenților politici a devenit nocivă”.

Pentru CTP, această ezitare nu este o simplă scăpare, ci un indiciu al unei reticențe profunde a președintelui de a condamna fără echivoc legionarismul. „Ce să separăm? Există o parte bună a mișcării legionare?”, întreabă retoric jurnalistul, acuzând o tentativă de amestec periculos între anticomunism și extremismul de dreapta.

Viziunea jurnalistului CTP este însă una în care, condamnarea unor persoane acuzate de legionarism se face „la grămadă” și nu personal.  Este de ajuns să fi membru al unei grupări legionare sau fasciste pentru a fi condamnat, fără a i se analiza faptele personale, viziune contrară spiritului Procesului de la Nurnberg și a altor procese care i-au urmat, legate de criminalii, unde chiar membri SS (cu titlu de excepție însă) au fost achitați de acuzații, în urma respectivelor procese.

Este un punct care este încă de dezbătut de societatea românească, iar din această perspectivă, inițiativa președintelui Nicușor Dan nu este decât începutul pentru un astfel de demers, în care societatea civilă și instituțiile trebuie să se pronunțe, dacă principiul prezumției de nevinovăție din Constituție este general aplicabil sau nu.

„În Nicușor Dan e ceva întunecat și rece”

Textul publicat de CTP nu se rezumă la critici politice sau ideologice. Jurnalistul face și o radiografie psihologică a actualului președinte, pe care îl descrie ca pe un om în care simte că „ există un ceva întunecos și rece, pe care se străduiește tot timpul să-l țină ascuns”.

Jurnalistul insinuează că atitudinea liderului de la Cotroceni nu este una întâmplătoare sau pur constituțională, ci una înrădăcinată în convingeri și alianțe subterane, sprijinite și de partide precum AUR, SOS sau POT – toate cunoscute pentru retorica lor ultranaționalistă.

Legea privind titlurile religioase și obsesia pentru „impostori”

CTP face referire și la o altă lege contestată de Nicușor Dan, cea privind validarea oficială a titlurilor religioase (rabin, imam, preot) doar de către cultele recunoscute.

În mod ironic, jurnalistul compară situația cu prezența lui Georgescu, un impostor ideologic în opinia sa, pe scena publică: „Nu mă duce capul să pricep ce-l roade pe dl președinte tocmai acum, că evreii nu vor impostori printre rabini, gen Dumnezeilă la români”.

Un președinte în contratimp cu societatea

Cristian Tudor Popescu notează că până și judecătorul CCR Dacian Dragoș – numit de Nicușor Dan – a votat împotriva contestației președintelui, alăturându-se majorității celor șase membri CCR care au susținut constituționalitatea legii anti-legionarism. Cu toate acestea, președintele a refuzat să renunțe, trimițând legea înapoi în Parlament.

„Ce-l roade pe președinte pe praful ăsta?”, se întreabă CTP, aluzie la lipsa de oportunitate a acțiunilor lui Nicușor Dan într-un context tensionat social și politic.

Atacul virulent la adresa președintelui nu este doar o polemică punctuală, ci o punere sub semnul întrebării a întregii sale orientări politice și morale: „Președintele Nicușor Dan însă nu vrea să-mi dea liber”, scrie CTP, lăsând impresia că miza este una mult mai profundă decât o simplă dispută legislativă.