Fraude contabile de proporții: Ministerul Economiei, prins cu bilanț falsificat și clădiri cedate gratuit privaților

Publicat: 22 iul. 2025, 07:59, de Cristian Matache, în Dezvăluiri , ? cititori
Fraude contabile de proporții: Ministerul Economiei, prins cu bilanț falsificat și clădiri cedate gratuit privaților

Un amplu raport publicat de Curtea de Conturi a României relevă deficiențe semnificative în evidențele financiare ale Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) pentru anul 2023, conducând la emiterea unei opinii contrare asupra situațiilor financiare anuale. Potrivit concluziilor misiunii de audit, neregulile constatate au un caracter „semnificativ și generalizat”, afectând grav fidelitatea informațiilor contabile prezentate de instituție.

Supraevaluări de active de peste 4,1 miliarde lei: raportări duble și lipsa unor documente justificative

Curtea de Conturi a constatat că activele ministerului au fost supraevaluate cu suma totală de 4.103.783 mii lei. Cea mai mare parte din această sumă provine din raportarea dublă a unor active care aparțin, în mod legal, Ministerului Energiei, dar au fost menținute în contabilitatea ambelor instituții. Astfel, s-au înregistrat:

  • „supraevaluarea activelor fixe de natura terenurilor și clădirilor, instalațiilor tehnice, precum și a cheltuielilor de dezvoltare (studii de cercetare) cu suma de 4.052.599 mii lei”, deși nu exista un protocol legal de predare-primire, precizează raportul.

De asemenea, au fost înregistrate:

  • 46.250 mii lei în active financiare necurente, reprezentând sume transferate către trei operatori economici din industria de apărare (UM Plopeni SA, Uzina Automecanică Moreni SA și Electromecanica Ploiești SA), fără ca aceste sume să fie reflectate în majorarea capitalului social al acestora;

  • 2.693 mii lei sub formă de echipamente tehnologice și stocuri de materiale vechi, în unele cazuri provenind din perioada 1963–1992, fără ca acestea să fi fost casate sau valorificate conform legii;

  • 1.272 mii lei, urmare a înregistrării eronate a unor licențe și servicii IT ca active corporale și nu ca imobilizări necorporale;

  • 969 mii lei, neînregistrate ca amortizare de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și de MEAT.

Subevaluări de active și datoriile raportate incorect

Raportul mai arată că anumite active au fost subevaluate cu 127.469 mii lei, prin:

  • înregistrarea eronată a valorii unor construcții și terenuri (11.331 mii lei),

  • nereflectarea integrală a valorii unor autovehicule achiziționate prin programul Rabla (131 mii lei),

  • diferențe în sumele raportate la Trezorerie (diferență de 300 mii lei),

  • subevaluarea creanțelor și datoriilor curente la agențiile teritoriale pentru IMM-uri și turism (115.707 mii lei).

De asemenea, datoriile au fost supraevaluate cu 55.626 mii lei, dintre care:

  • 3.795 mii lei reprezintă garanții de participare la târguri nedecontate și nepreluate de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE);

  • 51.831 mii lei au fost înregistrați în mod nejustificat în contul „Alte datorii față de buget”.

În contrapartidă, provizioane în valoare de 841 mii lei nu au fost înregistrate, iar rezultatul reportat a fost supraevaluat cu 588 mii lei, din cauza evaluării la cursuri valutare diferite de cele aplicabile la data efectuării cheltuielilor externe.

Cheltuieli operaționale supraevaluate cu peste 357 milioane lei

Un alt capitol critic al raportului privește cheltuielile operaționale, care au fost supraevaluate cu 357.237 mii lei. Acestea includ:

  • 13.995 mii lei reprezentați de servicii informatice (dezvoltare de platforme), înregistrați ca „alte cheltuieli”, deși trebuiau clasificați drept imobilizări necorporale;

  • fonduri de la bugetul de stat virate către băncile partenere în cadrul programelor pentru IMM-uri, fără a fi efectiv plătite beneficiarilor, dar înregistrate deja ca cheltuieli.

Nereguli privind patrimoniul și lipsa de control asupra imobilelor

Printre cele mai grave constatări se află neînregistrarea în contabilitate a unui imobil situat în Sectorul 4, București, deși acesta fusese preluat de MEAT prin protocol. Imobilul nu este înscris în Cartea Funciară și figurează în Inventarul public cu valoarea simbolică de 1 leu.

În acest spațiu:

  • „și-au declarat sediul social un număr de 36 de agenți economici privați”, iar în total „55 de societăți comerciale și-au declarat sediul social sau punctul de lucru”, se arată în raport;

  • Asociația „Centrul Incubator de Afaceri” a încheiat contracte cu aceste societăți, percepând sume anuale între 240 euro și 4.800 euro, fără ca MEAT să exercite control sau să obțină venituri aferente.

Poate ați mai auzit de 𝐟𝐮𝐫𝐚𝐭 cu sacul, cu remorca sau cu portbagajul…Dar 𝐜𝐮 𝐜𝐥𝐚̆𝐝𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐚𝐠𝐚̆?! Asta sigur e nouă. Mi s-a spus să nu sparg buba, să-i las si eu cum i-au lăsat și alții până acum. Transmit un singur mesaj: exclus!

 Am descoperit, cu mare stupoare, că Ministerul Economiei deține în București o clădire de 1.500 mp, cu 54 de birouri în care funcționează mai multe firme, dar de 18 ani Ministerul nu încasează niciun leu chirie, chiar daca ele sunt închiriate si subînchiriate. Da, ați citit bine: ZERO lei timp de aproape două decenii in timp ce alții încasau bani frumoși. Cum a fost posibil? Simplu: pentru că li s-a permis. Vedeți și in video de mai jos. Dar lucrurile nu mai pot continua așa. Am dispus evacuarea, statul roman va putea utiliza pentru stat o clădire întreagă de birouri, iar Ministerul va încasa chiria, iar șmecherașii nu”, a declarat Radu Miruță, ministrul Economiei.

Fonduri alocate industriei de apărare: lipsă de utilizare și transparență

Ministerul a primit în anul 2023 180.000 mii lei pentru susținerea industriei de apărare, însă auditul arată că nu au fost identificate investițiile concrete care urmau să fie finanțate. Mai mult, în perioada 2018–2023, au fost înregistrate fonduri în valoare totală de 655.228 mii lei, fără a fi utilizate integral.

În raport se menționează:

„Au fost identificate situații în care gradul de neutilizare a fost de 100%.”

Alte deficiențe constatate

  • Au fost înregistrate în bilanț acțiuni deținute de stat la societăți aflate în faliment, fără reevaluare;

  • În evidența contabilă apar terenuri și clădiri fără corespondență în documentele cadastrale;

  • Terenul din Șoseaua Viilor nr. 38, București, apare contabilizat ca bun privat, deși figurează în inventarul domeniului public;

  • Suma de 2.474 mii lei, reprezentând materiale consumabile și obiecte de inventar, a fost preluată de la fostul Minister al Antreprenoriatului și Turismului fără documente justificative;

  • În unele agenții teritoriale, cum este cazul ATIMMT Constanța, nu au fost transmise către ANAF deciziile de recuperare a ajutoarelor de minimis în valoare de 5.544 mii lei.

Astfel, Curtea de Conturi a concluzionat că MEAT nu a respectat principiile de legalitate, regularitate și fidelitate în întocmirea situațiilor financiare pe anul 2023. Problemele identificate sunt extinse, afectând atât activul și pasivul bilanțului, cât și execuția bugetară și gestiunea patrimoniului public.

Emiterea unei opinii contrare semnalează, în termeni de audit public extern, faptul că situațiile financiare „nu oferă o imagine fidelă”, iar deficiențele nu sunt de natură punctuală, ci sistemică.