Val de incertitudine în business: firmele reacționează ca în starea de urgență

Mediul privat din România dă semne clare că a intrat într-un regim de avarie. Într-un climat marcat de instabilitate fiscală, deprecierea leului, scăderea consumului și lipsa totală de predictibilitate, firmele își revizuiesc rapid strategiile și pun frână tuturor planurilor de dezvoltare.

Un studiu recent realizat de Reveal Marketing Research în iulie 2025 arată o realitate dură: 89% dintre firmele intervievate resimt un impact economic negativ – iar 33% dintre acestea descriu situația ca fiind una „foarte puternică”. Marea majoritate a companiilor adoptă măsuri rapide pentru a supraviețui, nu pentru a evolua. Doar 11% se declară relativ neafectate – în special afaceri mici sau structuri în care deciziile financiare nu sunt resimțite direct de conducere.

Investițiile, puse pe pauză: companiile aleg supraviețuirea în locul expansiunii

Datele studiului scot în evidență o schimbare radicală de paradigmă. Dacă în anii anteriori, strategia dominantă era creșterea, 2025 aduce o repoziționare axată aproape exclusiv pe eficiență și conservare:

• 67% dintre companii s-au concentrat pe eficiența operațională;

• 48% și-au regândit strategia de vânzări și marketing;

• 39% au redus costurile fixe sau au renegociat contractele;

• 18% au trecut la produse/servicii mai ieftine;

• 16% au suspendat complet planurile de creștere;

• Doar 12% declară că au păstrat direcțiile inițiale.

13:17, 20.06.2025 • Internațional

Comisia Europeană închide robinetul: dispozitivele medicale din China, blocate în licitațiile mari din Europa

Este clar: doar 1 din 10 companii nu și-a modificat strategia, în timp ce restul se adaptează din mers, fără o viziune clară pe termen lung.

Blocaj sever în investiții: digitalizarea, extinderea și angajările, pe lista de așteptare

Firmele românești își conservă resursele și refuză orice mișcare care nu aduce randament imediat. Tendința este una alarmantă:

• 30% au amânat investițiile în infrastructură sau echipamente;

• 18% au pus pe hold planurile de extindere pe noi piețe;

• 14% au înghețat proiectele de digitalizare și IT;

• 52% au blocat angajările sau extinderea echipei.

Aceste date reflectă nu doar prudență, ci un blocaj sistemic care amenință dezvoltarea economică pe termen lung.

Adaptarea devine strategie: companiile se focusează pe ce pot controla

Pe fondul unei lipse generale de predictibilitate, firmele adoptă măsuri de adaptare imediată, renunțând la planurile ambițioase. Instinctul de conservare dictează acțiunile:

• 66% își adaptează rapid ofertele la cererea pieței;

• 45% investesc în comunicarea sinceră cu clienții și partenerii;

• 44% alocă resurse pentru motivarea și formarea echipelor interne.

Deși peste jumătate dintre companii au înghețat angajările, focusul rămâne pe susținerea angajaților existenți, care devin motorul principal de supraviețuire în lipsa resurselor externe.

Mai puțin despre credite, mai mult despre conexiuni: noua paradigmă a crizei

Surprinzător, doar 16% dintre firme cer explicit soluții financiare precum credite sau leasing. Prioritatea nu mai este salvarea rapidă, ci gestionarea lucidă a unui context impredictibil. Mizele se mută:

• 59% pun accent pe networking și parteneriate strategice;

• 45% solicită acces la date reale de piață și studii sectoriale.

Ieșirea din impas nu mai este văzută ca o misiune individuală, ci una colectivă, bazată pe colaborare și decizii documentate.

Profilul diferitelor niveluri de management: ce vrea CEO-ul, ce cere middle managementul

Viziunea este fragmentată în interiorul organizațiilor:

• 21% dintre CEO-i cer informații de piață, însă 47% solicită decizii rapide și ferme;

• 62% dintre managerii de departament vor insighturi externe pentru a înțelege contextul și a acționa cu precizie;

• 84% dintre IMM-uri consideră parteneriatele cea mai importantă resursă;

• În marile companii, 55% cer informații de piață, iar 33% sprijin tehnologic pentru eficientizare și vizibilitate.

Criza tăcută: România riscă o implozie economică „în liniște”

Studiul indică faptul că mediul privat românesc este în alertă, dar fără un plan comun de ieșire. Companiile luptă singure, pe cont propriu, într-un haos fiscal și politic care nu oferă niciun sprijin real.

Fără intervenții clare și coordonate din partea autorităților, România riscă o criză economică profundă, dar tăcută – în care fiecare companie se luptă cu propriile blocaje, în absența unei direcții naționale.