Anastasiu insistă: cere DNA să-i arate denunțul

Vicepremierul Dragoș Anastasiu revine în atenția publică cu o solicitare oficială adresată Direcției Naționale Anticorupție, prin care cere să-i fie transmisă o copie a „presupusului denunț” pe care, susține el, nu l-a semnat și nu l-a depus. Cererea vine în contextul controverselor legate de calitatea sa procesuală într-un dosar de corupție care vizează fapte comise de o funcționară ANAF.

Anastasiu cere clarificări

„În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut”, a scris Anastasiu, duminică, pe contul său de Facebook.

El a reiterat că nu a fost denunțător: „Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc.”

14:06 • POLITICĂ

Scandal la Guvern! Bolojan i-ar fi cerut demisia lui Anastasiu, iar vicepremierul ar fi refuzat

20:22, 12.07.2025 • POLITICĂ

Dragoș Anastasiu, întrebat dacă e „Elon Musk de România”: „Mi-ar plăcea să fiu atât de bogat”

Într-un răspuns transmis la solicitarea G4Media, DNA a precizat că vicepremierul Dragoș Anastasiu și Cristian Băciucu au avut calitatea de „martori denunțători” în dosarul soluționat, iar față de ei s-a dispus clasarea în baza articolului 315, alineatul 1, litera b din Codul de Procedură Penală, raportat la articolul 16, alineatul 1, litera d.

Această formulare a stârnit controverse, mai ales în rândul specialiștilor în drept penal, care au observat că litera d face referire la cazuri de neimputabilitate, cum ar fi constrângerea sau șantajul. În schimb, situațiile în care un denunț conduce la nepedepsire sunt reglementate de litera h, adică acolo unde „există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege”.

În plus, în rechizitoriul DNA sunt citate și articolele din Codul penal care reglementează denunțul ca formă de nepedepsire pentru infracțiuni precum darea de mită sau cumpărarea de influență.

Cum a fost iertat Dragoș Anastasiu de o amendă de peste 230.000 de euro după ce a recunoscut că a făcut cartel „ca la mafie”

Ziarul PUTEREA a dezvăluit că, în ianuarie 2019, Consiliul Concurenței a sancționat 13 agenții de turism și ANAT cu amenzi totale de peste 11,4 milioane lei, pentru înțelegeri anticoncurențiale în vânzarea pachetelor turistice. Agențiile vizate și-au coordonat politicile comerciale între 2013 și 2016, cu scopul de a menține prețuri ridicate și de a elimina campaniile promoționale. Printre ele se afla și Touring Europabus România, deținută de Dragoș Anastasiu, care a primit cea mai mare amendă: peste 5,3 milioane lei (circa 1,15 milioane euro).

Investigația a pornit de la o înregistrare din 2013, în care Alin Burcea, actualul președinte ANAT, le propunea colegilor din turism „să facem o regulă: MAFIA”, discutând deschis despre crearea unui cartel. Când cineva a spus „Hai să facem un cartel”, Burcea a răspuns: „Asta ar fi ideal”.

Deși firma lui Anastasiu a fost sancționată dur, ea a beneficiat de o reducere de 20% a amenzii pentru că a recunoscut participarea la această practică, fiind iertată astfel de 231.673 de euro. Măsura a fost aplicată de Consiliul Concurenței, condus de Bogdan Chirițoiu. Recunoașterea oficială a implicării într-un cartel nu a afectat însă cariera lui Anastasiu, care avea să devină ulterior vicepremier, în ciuda acuzațiilor de practici „ca la mafie”.