Groenlanda și „aurul” secolului XXI: Povestea resurselor rare din sudul Arcticii

La capătul sudic al Groenlandei, un masiv de rocă întunecată se ridică deasupra fiordurilor înghețate, dominând un peisaj lipsit de vegetație, dar încărcat de promisiuni economice și tensiuni geopolitice. Corbii roiesc deasupra stâncilor, iar cascadele se prăvălesc printre pereții abrupți, creând o atmosferă aproape mitică – asemănată de vizitatori cu „Mordorul” din literatura fantastică.

Sub această stâncă se ascunde unul dintre cele mai mari zăcăminte de metale rare de pe planetă – resurse esențiale pentru tehnologiile moderne, de la turbine eoliene și vehicule electrice, până la echipamente medicale, submarine nucleare și avioane de luptă F-35, scrie The Washington Post.

Insula uriașă din centrul rivalității globale

Groenlanda, cea mai mare insulă a lumii, este situată în mare parte în interiorul Cercului Arctic. Aproximativ 80% din suprafața sa este acoperită de o calotă glaciară cu o grosime medie de 2,3 km. În ciuda condițiilor dure, schimbările climatice și curenții atlantici mai calzi au accelerat topirea gheții și au expus mai multe zone de rocă, oferind geologilor acces la depozite minerale valoroase.

Insula are o infrastructură minimă: doar 120 km de drumuri și transportul se face aproape exclusiv cu barca sau avionul. Populația este de aproximativ 57.000 de locuitori, majoritatea inuiți, concentrați pe coasta de vest.

Deși resursele minerale ale Groenlandei sunt cunoscute de decenii, interesul global a explodat recent, alimentat și de declarațiile controversate ale fostului președinte american Donald Trump, care a afirmat în 2019 că Statele Unite trebuie „să obțină Groenlanda, într-un fel sau altul”.

20:29, 21.07.2025 • ECONOMIE

Frank Timiș, românul din spatele zăcământului de metale rare din Groenlanda. La el visează și SUA

20:37, 15.06.2025 • Internațional

Macron vizitează Groenlanda în semn de solidaritate față de amenințările lui Trump

De ce sunt metalele rare atât de importante?

Aceste elemente, cu nume exotice precum disprosium, neodim și terbiu, sunt esențiale pentru producerea de:

• magneți de înaltă performanță utilizați în turbine eoliene și vehicule electrice;

• cipuri și echipamente electronice avansate, inclusiv computere AI și MRI-uri medicale;

• tehnologii militare precum drone, rachete ghidate și avioane invizibile radar.

În prezent, China controlează peste 70% din extracția și 90% din procesarea acestor metale, folosindu-și poziția dominantă în negocierile comerciale internaționale. Pentru SUA și Uniunea Europeană, diversificarea surselor este o prioritate de securitate națională.

Groenlanda: potențial uriaș, obstacole pe măsură

În sudul insulei, proiectul Tanbreez – numit după mineralele sale principale (tantal, niobiu, elemente rare, zirconiu) – promite să devină un punct de cotitură. Zăcământul acoperă 15 km², are o adâncime estimată de 300 m și conține rezerve care ar putea alimenta industria globală timp de secole.

Geologul australian Greg Barnes a descoperit potențialul sitului încă din 1992. După investiții de 50 milioane $ și două decenii de prospecțiuni, compania sa a obținut în 2020 licența de exploatare. În prezent, proiectul este deținut de Critical Metals Corp., condusă de investitorul Tony Sage. Evaluările economice preliminare estimează că mina ar putea genera 3 miliarde $ în faza inițială, cu costuri de deschidere de 200 milioane $.

Planurile includ:

• carieră la suprafață și uzină de procesare;

• locuințe pentru 60 de muncitori;

• port maritim adânc capabil să primească nave de 60.000 tone;

• drumuri și infrastructură energetică conectată la barajul hidroenergetic Qorlortorsuaq.

Cu toate acestea, experții avertizează că nici o mină modernă din Groenlanda nu a fost vreodată profitabilă. Costurile uriașe, iernile aspre și lipsa forței de muncă fac ca doar 1 proiect din 100 să reușească, potrivit lui Bent Olsvig Jensen, directorul singurei mine active din Groenlanda, care extrage anortosit – un mineral folosit la vopsele și fibre de sticlă.

Dimensiunea geopolitică a resurselor arctice

Pentru SUA, accesul la Tanbreez nu este doar o chestiune economică, ci și una strategică. În timpul administrației Trump, oficialii americani au presat compania să nu accepte investiții chineze. În iunie 2024, Banca de Export-Import a SUA a emis o scrisoare de intenție pentru un împrumut de 120 milioane $, parte a inițiativei de reziliență a lanțului de aprovizionare, menită să contracareze influența Chinei.

Uniunea Europeană, care nu are nicio mină de pământuri rare, urmărește și ea cu atenție proiectele din Groenlanda. Geologii danezi estimează că insula deține 25 din cele 34 de minerale critice pentru UE și peste două treimi din cele considerate esențiale de SUA.

Economia locală și temerile comunităților

Deși guvernul de la Nuuk susține mineritul ca sursă de venituri pentru o eventuală independență față de Danemarca, nu toți locuitorii sunt de acord.

• Pescarii din fiordul Kangerluarsuk, precum Nuka Mark Nielsen, se tem că zgomotul și traficul maritim vor alunga bancurile de cod care le asigură traiul.

• Fermierii de oi din Qassiarsuk, cum este Sori Paviasen, avertizează că poluarea ar putea afecta pășunile și agricultura deja fragilizată de schimbările climatice.

„Miningul este bun pentru guvern, pentru că aduce bani. Dar este bun și pentru fermierii din Groenlanda?”, întreabă Paviasen, pe fondul scăderii numărului de ferme de la 31 la 25 în doar câțiva ani.

Ministrul resurselor minerale, Naaja Nathanielsen, declară că Groenlanda urmărește „o dezvoltare echilibrată” și că, în următoarele două decenii, țara ar putea avea „6 sau 7 mine active, nu mai mult”, pentru a proteja mediul și a menține stabilitatea economică.

Între promisiune și risc

Groenlanda este astăzi la intersecția dintre marile interese geopolitice, nevoia de dezvoltare economică și protejarea mediului arctic. Tanbreez ar putea deveni o resursă strategică pentru Occident, dar și o sursă de tensiuni interne și internaționale.

Pentru moment, masivul întunecat de la capătul fiordului rămâne neatins, așteptând să fie transformat într-o mină „game-changer” sau să rămână un simbol al potențialului neexploatat al Groenlandei.