Asta a fost tot – Dragoș Anastasiu și-a anunțat demisia din Guvern

Publicat: 27 iul. 2025, 17:31, de Andrei Ceausescu, în POLITICĂ , ? cititori
Asta a fost tot – Dragoș Anastasiu și-a anunțat demisia din Guvern

Vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat demisia, motivând că, în actualul climat mediatic și politic, nu mai poate avea un impact pozitiv. „I-am spus premierului că cel mai simplu pentru mine este să fac acest pas, însă doar dacă pot ajuta. Însă, indiferent ce aș spune sau face, procesul de denigrare va continua, bazat pe anumite fapte, dar dus la extrem”, a declarat el. Anastasiu a precizat că, pentru a nu face mai mult rău decât bine guvernului și propriei persoane, a decis să se retragă din funcție și să facă un pas în lateral.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat duminică că și-a luat câteva zile pentru a analiza situația în care se află, în contextul anchetei DNA care îl vizează și al presiunilor generate de reformele economice ale Executivului. Oficialul a precizat că această perioadă de reflecție a fost necesară atât pentru a obține răspunsuri la întrebările ridicate de opinia publică, cât și pentru a evalua impactul deciziilor sale asupra Guvernului.

„Am luat câteva zile de gândire, o dată pentru a acumula cât mai multe informații, pentru a avea răspunsurile la cât mai multe întrebări și pentru a reflecta cu privire la cea mai bună decizie pentru a nu periclita Guvernul României și chiar și pe persoana mea fizică”, a spus Anastasiu.

Contextul economic și măsurile de reformă

Vicepremierul a subliniat că România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic, iar Guvernul, condus de Ilie Bolojan, este determinat să continue reformele necesare pentru stabilitatea financiară.

„Situația bugetului este extrem de dură, de tensionată. A fost necesară o frână de mână trasă brusc pentru ca agențiile de rating să nu ne degradeze de la penultimul nivel acceptabil pentru investiții. Această frână a lovit în multe categorii”, a precizat oficialul, menționând că măsurile au afectat sporurile, pensiile și bursele, dar s-au dovedit esențiale.

Etapele următoare ale reformei și rezistența la schimbare

Anastasiu a explicat că Guvernul se află în etapa a doua a pachetului de reforme, axată pe reducerea risipei și creșterea eficienței în mai multe sectoare, inclusiv sănătate, administrație publică și companii de stat.

„Sunt măsuri care se iau în zona de sănătate, în administrația publică locală și de eficientizare a companiilor de stat. În acest context a apărut și rolul meu, în cadrul unui grup de lucru cu mai multe ministere, vizând analiza celor 1.337 de companii de stat – câteva performante, unele care se mențin pe linia de plutire și foarte multe care au probleme foarte mari”, a declarat vicepremierul.

Oficialul a atras atenția și asupra dificultăților în aplicarea reformelor, din cauza intereselor existente în sistem.
„Încă sunt multe sinecuri, este un loc pe care dacă îl deranjezi e ca și cum bagi bățul într-un viespar. Ne așteptăm să fie o rezistență foarte mare, să nu fie multe aplauze. Acesta este momentul în care pe mine s-au pus toate reflectoarele, nu este ceva la care să nu ne fi așteptat. Atunci când deranjezi, lumea reacționează”, a afirmat Anastasiu.

Acesta a menționat și reacțiile negative generate de inițiativa de formare a unui grup de experți din mediul privat pentru monitorizarea companiilor de stat.
„Vă readuc aminte reacțiile la un grup de experți care nici măcar nu se formase, era în primă discuție de a fi format, oameni competenți din privat, care au altă viziune”, a spus el.

Anastasiu a precizat că România a fost deja penalizată cu 330 de milioane de euro pentru neimplementarea măsurilor de monitorizare a performanței companiilor de stat și pentru menținerea unui număr ridicat de mandate interimare în consiliile de administrație.

Despre dosar

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a oferit noi detalii despre contextul în care numele său apare într-un dosar DNA, afirmând că speța este una veche și a fost cunoscută publicului în mai multe etape ale carierei sale.

„În acest context a apărut în spațiul public implicarea mea într-un dosar mai vechi, care era public și acum cinci luni, și acum doi ani, și atunci când am fost chemat să fiu consilier la Cotroceni, și pe perioada în care am rămas benevol pentru a asigura tranziția cu noii consilieri ai președintelui Nicușor Dan. Acest dosar era în spațiul public și era cunoscut”, a declarat Anastasiu.

Oficialul a precizat că nu dorește să se victimizeze, ci să explice circumstanțele în care au apărut suspiciunile legate de activitatea firmelor sale. El a făcut referire la perioada 2005–2009, când companiile pe care le conducea desfășurau activități de transport internațional.

„N-am venit să mă poziționez ca victimă, ci să vă dau câteva explicații pentru a înțelege contextul. O să încep cu contextul anilor 2005, 2006, 2009, așa cum l-au avut companiile conduse de mine în acea perioadă. Am avut o companie care făcea transporturi internaționale, avea suficient de multe autocare, mulți angajați, o activitate care este în așa fel reglementată încât e necesară rambursarea de TVA”, a precizat Anastasiu.

Acesta a relatat dificultățile întâmpinate în relația cu autoritățile fiscale și de control. „Trei ani de zile compania mea a fost anchetată de poliția economică, cu suspiciunea de evaziune fiscală. S-a constatat la un control la graniță al câtorva autocare ale subantreprenorilor noștri că erau mai mulți pasageri decât bilete prezente. Au venit să verifice ultimii cinci ani, 500.000 de bilete, era un munte de cutii”, a explicat vicepremierul.

Pentru verificările autorităților, compania sa a fost nevoită să detașeze un angajat care să asigure colaborarea pe durata anchetei. „După ceva timp am întrebat mirat ce anume caută, pentru că am zis că poate putem să ajutăm. Au spus că vor să compare numărul de bilete din plicuri cu evidențele de la Poliția de Frontieră”, a adăugat acesta.

Anastasiu a subliniat că, în ciuda investigațiilor de lungă durată, probele furnizate nu au avut relevanță juridică. „Am întrebat Poliția de Frontieră să ne spună dacă evidențele sunt opozabile justiției și să ne dea intrările și ieșirile șoferilor noștri în perioada unui an de zile. Răspunsul a fost așa: evidențele noastre nu sunt opozabile justiției. Ne-au dat evidențele legate de fiecare șofer în parte, evidențele erau absolut nerelevante”, a explicat el.

„Trei oameni au lucrat la Poliția Economică timp de trei ani, perioadă în care rambursarea de TVA a companiei noastre a fost blocată, pentru că așa era regula. Între timp, se adunaseră sume mari, depășeam un milion de euro, iar criza financiară deja venise. Pe autocarele noastre, jumătate din pasageri dispăruseră. Fiecare cursă era o pierdere, circulam cu 25–30 de pasageri.”

„Situația companiei era absolut dezastruoasă, motiv pentru care am încercat în repetate rânduri să urgentăm finalizarea anchetei. După mai bine de trei ani am fost chemat și mi s-a spus: Nu avem absolut nimic ce să vă reproșăm. Pe un sens aveți mult mai multe bilete decât avem noi în evidențe, pe alt sens aveți ceva mai puține, dar per total aveți mult mai multe înregistrări decât evidențele noastre de la Poliția de Frontieră, care oricum nu sunt opozabile justiției.

Dragoș Anastasiu a spus că ”după trei ani de anchetă eu nu pot să închid pur și simplu acest dosar, voi propune începerea urmăririi penale, nu pot închide dosarul pentru că s-a lucrat prea mult la el”. ”Motiv pentru care s-a solicitat începerea urmăririi penale împotriva mea.”

Vicepremierul susține că a fost chemat la parchet unde i s-a spus textual: „Eu nu știu ce să fac cu acest dosar, pentru că nu am ce să fac cu el. De ce este la noi? Nu știu să spun. Am scris o declarație, iar peste două săptămâni dosarul a fost închis. Acesta este contextul în care, în 2009, vine ANAF cu persoana inculpată în dosarul la care facem referire și începe un control de fond pe cinci ani. Acesta durează patru luni, iar la un moment dat colaboratorii mei vin la mine și îmi spun că totul este foarte bine pe partea de contabilitate, dar avem probleme legate de evidențele din ștatele de plată.”

Confom acestuia, inspectoarea i-a spus că e grav și are o propunere constructivă: ”„Avem două variante: fie suspendăm controlul, vă uitați pe toate evidențele, le refaceți – ștate de plată pentru mii de persoane, pe o perioadă de cinci ani – și vedem ce iese, fie închidem acum controlul și vă recomand o firmă care se va ocupa de aceste lucruri. Va dura câteva luni, dar am încredere că această firmă va face lucrurile astfel încât evidențele să fie puse la zi.”

„Acesta a fost un moment în care eu și partenerul meu a trebuit să decidem ce facem. Aveam de ales între un posibil faliment — sute de angajați cu familiile lor, munca noastră de 15 ani, 20.000 de călători în toată Europa care n-ar mai fi putut să se întoarcă cu autocarele noastre acasă — sau să dau curs șantajului, să accept propunerea și să închidem dosarul, în condițiile în care toate celelalte elemente ale controlului erau în regulă.
Partenerul meu a semnat un contract pe una dintre firmele noastre, pe care el o gestiona, și de aici încolo cred că lucrurile sunt clare în rechizitoriu. Eu nu am fost implicat în acel moment.”

Anastasiu susține că ”au fost niște încercări de rezolvare a problemei, n-au fost de succes, după care nu s-a mai întâmplat nimic, colaboratorii mei au preluat lucrul, au refăcut toate ștatele de plată pentru ca la sfârșit să vedem că sumele plătite de noi către stat erau mai mari decât ar fi fost nevoie”.

Vicepremierul a continuat: „La un moment dat, au început să fie solicitări de excursii din partea funcționarului de la ANAF și a firmelor respective, care s-au soldat cu facturi pur și simplu neplătite timp de un an, doi, trei, chiar patru. Eu nu am avut informații că, de exemplu, facturile nu erau plătite, iar la un moment dat acest lucru a ieșit la iveală. Am întrebat de ce, iar mi s-a spus că din cauza fricii, pentru că persoana respectivă a mai venit în control la noi cu alte ocazii și de fiecare dată a manifestat aceeași severitate, cu aceleași țipete și amenințări la adresa colaboratorilor mei. A introdus un sistem de teroare care a generat teamă și a pus presiune pentru rezilierea contractelor, neplata facturilor etc.”

„Am decis împreună cu partenerul să spunem adevărul. El a semnat contractul și a fost cel care a depus denunțul, iar eu am fost martor. Am știut din primele momente și mi-am asumat situația într-o perioadă de criză foarte mare. Ce s-a întâmplat apoi ați văzut. Am fost declarat șpăgar, dar aș vrea să vă spun din start că s-a făcut un studiu cu privire la șpăgi în România – există două tipuri: șpăgile de supraviețuire și șpăgile de îmbogățire. În anii ’90, mita se dădea cu plicul sau cu geamantanul, iar din anii 2000 lucrurile s-au sofisticat, trecându-se la contracte de consultanță.”

„Din punctul nostru de vedere, treaba a fost în zona de supraviețuire. În perioada în care au continuat aceste contracte și facturi neplătite, în toată această perioadă a existat o atmosferă de frică și supraviețuire. În tot acest timp, compania mea a plătit 75 de milioane de RON impozite la stat. Nu a fost nicio secundă, dar absolut nicio secundă, evaziune fiscală. Avem toate veniturile înregistrate și toate salariile plătite oficial, spre deosebire de foarte multe firme. În niciun moment nu a fost vorba despre zona cealaltă, cea a îmbogățirii.
Este imaginea pe care v-o ofer cu cea mai mare sinceritate. Este, totuși, menționată în rechizitoriu, dacă nu mă înșel. Aceasta este realitatea, nici alta.

Cu privire la calitatea mea, s-a născut o dispută juridică: dacă am fost martor, denunțător sau martor-denunțător. Eu vă spun ce știu – nu eu am semnat un denunț. Eu am fost martor și așa reiese din întreg rechizitoriul. Nu am mințit când am spus că am fost martor.

Aș mai vrea să abordez un capitol despre abuzurile statului român. Am primit mii de mesaje, am citit și am urmărit spațiul public, au fost foarte multe comentarii, de la influenceri, comentatori de toate felurile. Multe dintre aceste comentarii sunt corecte, inclusiv cele cu povești similare; foarte mulți antreprenori au spus că au pățit la fel. Aceasta este realitatea anilor respectivi și probabil continuă și astăzi într-o anumită formă. Și cele care critică pe cei care și-au asigurat supraviețuirea cedând șantajelor și bullying-ului statului sunt, de asemenea, corecte.

Atmosfera în care antreprenorii au trebuit să-și facă treaba și să crească această țară… Da, am făcut greșeli și eu, dar țara asta a crescut cu noi, într-o atmosferă complicată, într-un parteneriat cu statul care niciodată n-a fost corect și nici astăzi nu este. Statul este partenerul tuturor companiilor; la data de 25 a fiecărei luni își ia dividendele pe care noi le obținem, dacă există, la sfârșitul anului. Datoria statului este să fie partener, nu dușmanul economiei.”

Despre controalele ANAF

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a comentat despre controalele ANAF, subliniind că în dosar nu este implicată doar compania sa, ci mai multe firme care au fost vizate de același funcționar, tratate în mod similar. Anastasiu a citat un mesaj primit pe Facebook de la Rodica Todericiu, care a povestit cum, în 2004, a fost supusă unui sistem similar în Bistrița, fiind nevoită să dea mită la primul control, dar refuzând plățile ulterioare. În urma unui proces îndelungat, ANAF a fost obligată să îi returneze 168.000 de lei în 2008. Vicepremierul a încurajat antreprenorii să vorbească deschis despre condițiile în care au făcut afaceri în România și a admis că, deși statul s-a ameliorat în ultimii ani, perioade lungi de abuzuri au fost inacceptabile.

Despre controalele ANPC

”Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, dar una e să îți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe TikTok. Umilirea antreprenorilor nu cred că este un comportament corect al statului român. Apelez la stat să nu mai facă așa ceva. Să își facă datoria”

Despre evaziunea fiscală

”Clar că nu mai putem funcționa așa. De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani? Ucraina s-a digitalizat în doi ani de război. Nu vrem, pentru că în continuare tolerăm același comportament al controalelor… Statul are miliarde de lei datorii către firmele private, miliarde. Vă dau exemple: rambursarea plăților pentru concediile medicale – miliarde; plata companiilor de energie care au aplicat plafonarea și sunt neplătite. Am sunat doi constructori mari, ieri, și mi-au spus că au împreună 1,5 miliarde lei nefacturați pentru lucrări deja prestate și încă un miliard facturat, dar neplătit. Au spus că nu facturează pentru că li se spune că nu sunt bani, iar dacă facturează, se încarcă și cu TVA.

Intrarea mea în Guvern a avut legătură cu normalizarea – reforme poate e prea mult spus. Ca să ajungem la reforme trebuie să ne normalizăm, iar statul trebuie să devină partener, mai ales într-un moment greu ca acum, în care sunt afectați pensionarii, mamele, elevii. Nu mai putem continua așa, cu un stat asupritor față de companiile din România.”

Despre  demisie

”Plecarea mea din Guvern nu înseamnă că reformele premierului Bolojan trebuie să se oprească – dimpotrivă! Fac un apel public premierului să preia personal grupul de lucru pe care memorandumul trecut în Guvern îl prevede a fi înființat pentru reformarea companiilor de stat. Îl rog să țină cont de toate pregătirile făcute pentru a repune pe picioare AMEPIP. Îl rog să continue această muncă, punându-i la treabă și pe cei din privat care și-au declarat intenția să ajute și au fost luați la țintă – nu degeaba, probabil. Nu vreau să decredibilizez imaginea Guvernului.”

Mesaj de încurajare pentru mediul de afaceri după demisie

După anunțul demisiei sale din funcția de vicepremier, Dragoș Anastasiu a transmis un mesaj puternic către mediul de afaceri, cerându-le antreprenorilor să nu se demobilizeze și să continue să susțină reformele începute.

„Am discutat foarte mult cu organizațiile de business. A fost o efervescență extraordinară, au venit idei și soluții cum n-a fost niciodată, pentru că au simțit că se poate face reformă. Îi rog să nu se demobilizeze”, a spus Anastasiu.

Fostul vicepremier a subliniat că retragerea sa nu trebuie percepută ca un eșec. „Să nu fie dezamăgiți că cineva venit din mediul privat face un pas în lateral. Îi rog pe toți cei care au criticat și pe toți cei din mediul privat să găsească pe cineva mai bun, pe cineva curat, perfect, dacă se poate, dar nu să stea și doar să critice.”

Anastasiu a reafirmat că plecarea sa nu va opri procesul de reformă, pe care premierul Ilie Bolojan intenționează să îl continue. „Nu, nu sunt șpăgar. Sunt un om onest și integru. Când am avut întregul adevăr, m-am dus la DNA. Reforma trebuie să continue. Plecarea mea nu va opri acest lucru, să nu se bucure prea mulți.”

Vicepremierul Dragoș Anastasiu se află de două zile în atenția publică, după apariția unor informații referitoare la implicarea sa într-un dosar de corupție în care a recunoscut că a oferit mită unei foste inspectoare ANAF.

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Anastasiu a avut în acest dosar calitatea de martor-denunțător, în timp ce premierul a declarat public că vicepremierul ar fi avut doar calitatea de martor.

DNA a precizat, într-un comunicat transmis sâmbătă după-amiază, că Dragoș Anastasiu a obținut statutul de martor-denunțător în februarie 2018, în calitate de reprezentant al companiei Eurolines. Conform procurorilor, Anastasiu s-ar fi prezentat la sediul DNA împreună cu un asociat, având deja redactat un denunț. Cei doi ar fi fost audiați în aceeași zi și au primit această calitate procesuală.

În motivarea unei decizii a Curții de Apel București, publicată de Realitatea Plus, este consemnat că Dragoș Anastasiu a recunoscut că, pe o perioadă de opt ani, a oferit mită fostei inspectoare ANAF Angela Burlacu, descriind plățile drept o „formă de protecție” pentru una dintre firmele sale.

Dosarul în care este vizată fosta inspectoare ANAF Angela Burlacu este unul de corupție, iar declarațiile vicepremierului au fost utilizate ca probe în cadrul acestuia.