Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu: România nu este Grecia… Adevărul despre criza bugetară și riscurile exagerării

Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, trage un semnal de alarmă cu privire la situația fiscală a României, dar respinge ferm paralelele cu Grecia anului 2009. Marinescu afirmă că România a evitat la limită retrogradarea ratingului suveran în categoria „junk” – nerecomandată investițiilor – datorită măsurilor fiscal-bugetare adoptate recent. Reconfirmarea ratingului în zona „investment grade” este un semnal de încredere pentru investitori, însă nu anulează riscurile adânci care persistă în economie.

Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, subliniază că România are nevoie de mai mult decât o evitare a căderii în prăpastie: este esențială construirea unei economii stabile, sustenabile, pe fundalul unor reforme coerente și predictibile. Consolidarea finanțelor publice este urgentă, iar măsurile luate până acum trebuie urmate de eforturi sistemice, arată oficialul BNR într-un articol de opinie publicat de G4media.

De ce nu suntem în aceeași situație cu Grecia

Marinescu respinge ideea că România s-ar afla într-un scenariu comparabil cu Grecia din criza din 2009. Deși România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar record de 9,3% din PIB și un deficit de cont curent de 8,4%, aceste cifre rămân sub cele ale Greciei în perioada colapsului (15,4% deficit bugetar și 12,5% deficit de cont curent). În plus, datoria publică a României este în prezent de aproximativ 55% din PIB, față de aproape 130% în cazul Greciei din 2009. Datoria externă a României este de 58% din PIB, mult sub nivelul de 180% înregistrat de Grecia la apogeul crizei.

România nu a manipulat datele economice, așa cum a fost cazul Greciei, iar sistemul bancar autohton este în continuare solid, deși interconectarea dintre bănci și statul român este în creștere. Circa un sfert din activele bancare sunt reprezentate de dețineri de titluri și credite acordate statului – un nivel record în Uniunea Europeană.

07:48, 01.08.2025 • ECONOMIE

De azi intră în vigoare măsurile de austeritate: carburanții, alcoolul și pensiile mai mari sunt taxate mai mult

15:13, 19.07.2025 • Administratie

Bugetarii sar ca arşi când îi atinge austeritatea

Grecia a intrat în colaps și din cauza manipulării datelor privind deficitul, ceea ce a distrus încrederea partenerilor internaționali. România, în schimb, menține standarde europene de raportare statistică și transparență fiscală. Această credibilitate este vitală nu doar pentru menținerea ratingului de țară, ci și pentru negocierea flexibilă a accesului la fonduri europene – un factor esențial în menținerea ritmului de creștere economică, consideră Marinescu.

Un dezechilibru care nu poate fi ignorat

Totuși, situația bugetară nu este una de ignorat. România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și cele mai mici venituri fiscale ca procent din PIB (circa 27%, excepție făcând doar Irlanda). În plus, bugetul pentru anul 2025 a fost construit pe estimări optimiste, dar realitatea execuției bugetare a arătat o deteriorare accelerată: de la un deficit estimat inițial la 7% din PIB, s-a ajuns la proiecții de peste 9% după doar câteva luni.

Această realitate a impus pachetul de măsuri fiscale cunoscut sub numele de „Pachetul 1”, menit să reducă dezechilibrele. Impactul bugetar estimat pentru anii 2025 și 2026 este de aproximativ 4 puncte procentuale din PIB. Autoritățile speră ca acest efort să readucă România pe traiectoria de ajustare asumată în Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu, încheiat cu instituțiile europene.

Austeritate? Nu chiar: De ce „modelul Milei” nu poate fi importat

Chiar dacă discursul public este dominat de teme asociate austerității, viceguvernatorul susține că imaginea este exagerată.

Spre deosebire de Argentina – alt exemplu vehiculat în spațiul public – România nu urmează o cale de consolidare bugetară exclusiv prin tăieri de cheltuieli. A face acest lucru ar însemna amputarea funcționalității statului, în condițiile în care există angajamente de securitate și investiții care trebuie respectate.

Tentativa de a copia modelul argentinian ignoră complet diferențele profunde dintre cele două state. România nu este Argentina — nici în plan economic, nici administrativ, nici geopolitic.

Argentina s-a aflat în pragul colapsului economic, cu o inflație anuală de aproape 300%, un sistem fiscal dezechilibrat și o economie paralizată de intervenționism și populism bugetar. În acest context, Milei a impus tăieri dure în cheltuielile statului, însoțite de reduceri masive de personal și închiderea unor instituții publice. Rezultatul? Un buget echilibrat pe termen scurt, dar și un val de tensiuni sociale, proteste și degradarea unor servicii esențiale.

Prețul austerității: sănătate și educație sacrificate

Reducerea deficitului a fost posibilă, în Argentina, cu un cost uriaș: cel social. Bugetul pentru sănătate a fost înjumătățit, mii de cadre medicale au fost disponibilizate, iar programe vitale — precum cele de imunizare sau depistare precoce a cancerului — au fost suspendate. În paralel, pensionarii au pierdut accesul la servicii medicale esențiale.

Educația a fost și ea grav afectată. Finanțarea pentru universități și cercetare a fost tăiată drastic, declanșând reacții internaționale. 68 de laureați Nobel au criticat public măsurile guvernului argentinian, atrăgând atenția asupra riscului de stagnare a progresului științific și tehnologic al țării.

România: alt context, alte priorități

Sistemul administrativ din România necesită reforme, dar nu prin tăieri brutale. România nu se confruntă cu hiperinflație sau colaps financiar. De asemenea, structura bugetului și repartizarea posturilor sunt diferite. Din cele 1,3 milioane de angajați la stat, aproape jumătate lucrează în sănătate și educație — două domenii aflate deja în criză de personal, atât numeric, cât și calitativ.

Orice încercare de a copia măsurile argentiniene în aceste sectoare ar agrava problemele existente, în loc să le rezolve. De altfel, peste 150.000 de posturi din aceste domenii sunt finanțate integral din venituri proprii, ceea ce limitează și mai mult marja de acțiune a guvernului.

În plus, aproape un sfert din angajații din administrația centrală activează în domenii de securitate, apărare și ordine publică — domenii esențiale în contextul geopolitic actual și al obligațiilor asumate de România ca stat membru NATO și UE.

În schimb, ajustarea trebuie să vizeze și partea de venituri. România nu poate continua la nesfârșit cu venituri fiscale atât de reduse, în timp ce cerințele interne și externe cresc constant. Consolidarea bugetară este un efort complex, iar abordarea trebuie să fie una echilibrată și realistă.