Industria românească, în impas: producția scade, taxele cresc, încrederea se prăbușește

Industria manufacturieră din România înregistrează o nouă lovitură în luna iulie, întrerupând seria timidă ce prevestea revenirea, începută în lunile anterioare. Creșterea taxelor și slăbirea cererii externe au adâncit dificultățile, ducând la o contracție accentuată a activității industriale.

Indicele PMI (Purchasing Managers’ Index) a scăzut la 48,4 puncte, un nivel care indică oficial declinul sectorului, marcând a 13-a lună consecutivă de contracție. Pe fondul incertitudinii fiscale și al cererii externe scăzute, firmele au reacționat prin reduceri de personal și creșteri de prețuri, în încercarea de a-și menține profitabilitatea. Specialiștii avertizează că 2025 ar putea deveni al treilea an consecutiv de regres industrial în România, cu șanse minime de redresare în lipsa unor schimbări majore în climatul economic intern și internațional.

Achiziții înainte de scumpiri, dar fără efect în producție

Un aspect important remarcat în luna iulie a fost creșterea achizițiilor de materii prime de către companii, într-un efort de a se pregăti pentru majorările de TVA și accize ce au intrat în vigoare la 1 august. Cu toate acestea, această strategie nu a reușit să oprească scăderea producției, care continuă de 14 luni consecutive. Stocurile au crescut, însă comenzile noi s-au prăbușit, în special pe fondul cererii interne și externe tot mai reduse.

S&P Global, compania care elaborează indicele PMI, subliniază că firmele se confruntă cu o ezitare accentuată a clienților, cauzată de mediul economic instabil și de perspectiva majorărilor de taxe. Incertitudinea politică, lipsa de personal calificat și lipsa comenzilor la export conturează un tablou sumbru pentru industria românească.

15:28, 03.08.2025 • SOCIAL

Cine ia grosul în România? Topul celor mai bine plătite județe

11:23, 03.08.2025 • METEO

Vremea extremă revine în forță. Furtuni, vijelii și un nou val de caniculă lovesc România

Exporturile se prăbușesc, iar cererea internă slăbește

Comenzile noi la export s-au contractat în cel mai rapid ritm din ultimele trei luni, iar cererea internă a continuat să scadă fără vreun semn de redresare. Această dublă presiune a dus la o comprimare severă a activității industriale, iar perspectivele pentru următoarele luni sunt sumbre.

Economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu, afirmă că „producția manufacturieră a avut o performanță dezamăgitoare”, iar speranțele pentru un reviriment în a doua jumătate a anului sunt reduse, arată profit.ro. El adaugă că este nevoie de o creștere economică semnificativă în lunile următoare pentru a evita al treilea an consecutiv de contracție.

Germania oferă un strop de speranță, dar expunerea României rămâne indirectă

În contrast cu situația din România, indicele PMI pentru industria germană a crescut în iulie la 49,2 puncte – cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Și zona euro în ansamblu a înregistrat o îmbunătățire ușoară, cu un PMI de 49,8 puncte. Totuși, impactul pozitiv asupra industriei românești rămâne limitat, întrucât expunerea este preponderent indirectă, prin lanțurile de aprovizionare ale industriei auto germane.

România ar putea beneficia parțial de investițiile majore în securitatea UE și de stimulentele fiscale din Germania, însă incertitudinea globală, tensiunile comerciale și creșterea costurilor continuă să afecteze perspectivele producției industriale autohtone.

Concedieri și lipsă de încredere în economie

Un alt semnal de alarmă este reprezentat de scăderea numărului de angajați din sectorul industrial. Deși multe plecări sunt considerate voluntare, reducerea forței de muncă reflectă lipsa de perspectivă a companiilor asupra viitorului apropiat. În același timp, prețurile de vânzare au fost majorate, în încercarea de a transfera clienților costurile mai mari, însă aceste ajustări nu acoperă în totalitate creșterile de cheltuieli operaționale.

Încrederea generală în economie, măsurată prin indicatorul ESI, a scăzut semnificativ în iulie, atât din cauza pesimismului consumatorilor, cât și a perspectivelor slabe din retail. Investitorii și managerii rămân prudenți, iar semnalele de redresare sunt slabe și inconsistente.

Indicatorii de bază confirmă criza din industrie

PMI, unul dintre cei mai importanți indicatori de anticipare economică, este calculat ca o medie ponderată a comenzilor noi (30%), producției (25%), ocupării forței de muncă (20%), termenelor de livrare (15%) și stocurilor de achiziții (10%). Cu toți acești indicatori – cu excepția stocurilor – în scădere în iulie, industria românească se confruntă cu o criză profundă.

Deși sectorul industrial reprezintă circa 20% din PIB, similar comerțului, slăbirea sa constantă are implicații directe asupra întregii economii, inclusiv asupra investițiilor, locurilor de muncă și exporturilor.

Fără măsuri coerente și rapide de stimulare, atât pe plan intern, cât și în colaborare cu partenerii europeni, România riscă să rămână blocată într-o spirală de contracție industrială prelungită.