Casa Vernescu, monument național, în mâinile rușilor – o poveste scandaloasă de corupție și jocuri de noroc!

Raportul subliniază că, în ianuarie 1990, Guvernul României a aprobat transferul imobilului, fără plată și pe termen nelimitat, către o organizație profesională de creatori literari. Ulterior, prin HG nr. 740/31.08.2000, imobilul a fost transmis în administrarea Ministerului Culturii (MC) și în folosință gratuită, pe o perioadă de 49 de ani, aceleiași organizații. În 2015, HG nr. 573/15.07.2015 a permis organizației respective să beneficieze de fructele civile ale imobilului, cu obligația raportării anuale a cuantumului și utilizării acestora către MC.â

Rușii de la Casa Vernescu

Casa Vernescu este controlată de cetățeni ruși: Nataliia Ultina (Estonia/Rusia), cu 65%, Dina Sosnina (Estonia), cu 13%, Serghey Nazarov (Estonia), cu 13%, și Vladimir Barabash (Rusia), cu 9%. Despre restul, nu se spune.

Într-un articol foarte amplu din Ziare.com, Sorin Ozon scrie despre istoria ultimilor ani de la Casa Vernescu, în contextul exploziei a afacerilor rusești cu cazinouri și păcănele din țara nostră. Totul a plecat din 2015, când israelianul Yaniv Cohen a înființat firma Adir Brand Holding SRL, care a închiriat casinoul de la Uniunea Scriitorilor din România, pentru suma de 22.000 euro pe lună.

Casa Vernescu a fost trecută în proprietatea Uniunii în 1990, de către premierul Petre Roman. Zece ani mai târziu, Ministerul Culturii legalizează această împroprietărire dând casa în folosința Uniunii pentru o perioadă de 49 de ani.

Negăsindu-i altă utilitate istoricei clădiri, Uniunea o închirieze israelianului Cohen. Pe lângă firma Casino Palace SRL care administra casinoul din Casa Vernescu, Cohen mai deținea și o serie de jocuri electronice administrate de firma Palace Slots Internațional SRL și firma Zea Development care ținea restaurantul de la caziou.

Ulterior, israelianul și-a vândut firmele rusului Sergei Kozyavkin, care a numit-o ca administrator pe rusoaica Mariana Belezekova, tot din Rusia.

Contractul prevedea și ca cel care închiriază imobilul, pe lângă chirie, chiriașul să sponsorizeze cu bani Uniunea. Cum rusul a cumpărat totul la pachet, s-a trezit și sponsor al Uniunii ba chiar a sprijină financiar și Gala Premiilor USR, principalul eveniment al scriitorilor români.

Conform lui Ozon, pe ștatul de plată al Casino Palace figura și doamna Lavinia Vătuiu, soția fostului director din MAI de la Direcția Generală Anitocupție, Mihăiță Giani Vătuiu (din luna martie, Vătuiu este vicepreședinte CA al companiei de turism THR Marea Neagră).

Neconformități legislative și administrative

Curtea de Conturi constată, cu privire la actele normative și modul de administrare, următoarele deficiențe:

• Lipsa mențiunii că imobilul este monument istoric în hotărârile de guvern analizate, precum și absența prevederilor privind protejarea și utilizarea corespunzătoare a acestuia;

• Inexistența elementelor de identificare clară și a precizării destinației bunului în actele normative;

• Neactualizarea prevederilor legale în conformitate cu Codul administrativ, care interzice transmiterea folosinței gratuite unei alte persoane.

Încălcări comise de beneficiarul folosinței gratuite

Raportul evidențiază fapte deosebit de grave:

• În septembrie 2015, organizația beneficiară a închiriat integral corpul A și parțial corpul B ale imobilului către un operator economic pentru activități de jocuri de noroc și alimentație publică, pentru suma de 22.000 euro/lunar, fără respectarea legislației incidente:

  • fără a avea calitatea de administrator;

  • fără hotărâre de guvern pentru închiriere;

  • fără organizarea unei licitații publice, închirierea făcându-se netransparent;

  • printr-un contract pe 20 de ani, deși legea permite maxim 5 ani;

  • fără menționarea în contract a calității de monument istoric și a obligației protejării acestuia conform Legii nr. 422/2001.

Deficiențe în activitatea Ministerului Culturii și a Direcției pentru Cultură București

Curtea de Conturi constată inactivitatea autorităților:

• MC și Direcția pentru Cultură a Municipiului București (DCMB) nu au întocmit documentul obligatoriu privind condițiile de utilizare și întreținere a monumentului („Obligația privind folosința monumentului istoric”), nici nu au instituit zona de protecție conform Legii nr. 422/2001.

• Nu au fost efectuate controale periodice privind starea de conservare și modul de utilizare a imobilului.

• În 1995, deși s-a emis un aviz pentru atribuirea funcțiunii de cazinou, destinația oficială a rămas administrativă și socio-culturală.

În plus, Curtea notează că solicitarea organizației, depusă în noiembrie 2024, de schimbare a destinației în „activități de jocuri și alimentație publică” a fost respinsă de DCMB, motivat de obligația respectării statutului și a destinației socio-culturale.

Lipsa raportărilor obligatorii și suspiciuni privind utilizarea fondurilor

Beneficiarul nu a transmis Ministerului Culturii rapoartele privind cuantumul și utilizarea fructelor civile pentru anii 2023-2024, precum și raportul privind activitatea de utilitate publică pentru 2024, ceea ce „induce suspiciunea că aceste documente nu se află în posesia MC”, conform raportului.

Degradarea imaginii și a statutului monumentului

La momentul auditului, echipa Curții de Conturi a observat că imobilul, transformat în cazinou și restaurant de lux, este acoperit de bannere și afișe neautorizate, iar la intrare este afișat un panou cu mențiunea „Proprietate privată”. Ministerul nu a putut prezenta niciun aviz legal pentru aceste modificări.

„Calitatea imobilului de monument istoric de importanță națională, parte a patrimoniului cultural, nu este compatibilă cu funcțiunea de cazinou, prin prisma inexistenței vreunei legături culturale, istorice sau sociale.” – Raportul Curții de Conturi

Ministerul Culturii nu și-a exercitat prerogativele

Documentul auditului subliniază că Ministerul Culturii nu și-a exercitat prerogativele de protejare a monumentului, nu a verificat respectarea condițiilor legale de folosință și nu a luat nicio măsură de recuperare a imobilului, deși Codul Administrativ îi permitea să solicite încetarea folosinței gratuite.

„Casa Vernescu”, deși protejată prin lege și parte integrantă a patrimoniului cultural național, a fost transformată într-un instrument de finanțare a unei organizații private, în detrimentul punerii în valoare și integrării sale în viața culturală și socială a comunității. – Concluzia echipei de audit

Astfel, raportul confirmă că neregulile identificate afectează grav identitatea culturală și integritatea patrimoniului național, iar lipsa intervenției autorităților a permis deturnarea scopului și degradarea valorii simbolice a „Casei Vernescu”.