Unic în lume: Templul spiritist din România, construit de tatăl Iuliei Hașdeu după indicații „din lumea de dincolo”

Primul muzeu din lume dedicat spiritismului nu e la Paris sau Londra, ci la Câmpina. Castelul „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” spune, de 30 de ani, o poveste în care dragostea unui tată pentru fiica pierdută se împletește cu misterul comunicării cu lumea de dincolo.

Monument ridicat de Bogdan Petriceicu-Hasdeu în memoria fiicei sale

„Muzeul Spiritismului” sau „Castelul Magului”, cum este cunoscut acest templu, este un monument ridicat de savantul Bogdan Petriceicu-Hasdeu în memoria fiicei sale, Iulia, potrivit Agerpres. Tânără genială şi primul român cursant al Universităţii Sorbona din Paris, Iulia Hasdeu a murit la vârsta de 18 ani, de tuberculoză.

De la moartea sa, în 1888, Hasdeu a consacrat un adevărat cult fiicei sale, alegând, la fel ca Victor Hugo, calea spiritismului ca unic mod de a se consola şi de a experimenta comunicarea cu lumea de dincolo.

În 1893, pe când se afla la Câmpina, în vizită la prietenul său, doctorul Constantin Istrati, Hasdeu, admirând parcul vast din vecinătatea proprietăţii acestuia, s-a hotărât să îl cumpere, pentru a înălţa castelul închinat memoriei fiicei sale defuncte.

06:49, 13.07.2025 • ACTUALITATE

Casa Papei Leon, afacere pentru americani. Va fi transformată în muzeu

09:52, 29.06.2025 • ACTUALITATE

Muzeu imersiv la Galați, cu show-uri despre universul lui Van Gogh și constelații ilustrate de Alexandru Nimurad

Veritabil templu al viitorului şi un simbol al ecumenismului religios, edificiul a fost ridicat între anii 1894 şi 1896 după planurile arhitectului Thoma Dobrescu, inspirate însă de ideile primite de Hasdeu – prin spiritism – de la fiica sa, Iulia, construcţia conţinând nenumărate elemente de simbolistică.

Prima schiţă a castelului, desenată chiar de Bogdan Petriceicu Hasdeu, se găseşte pe o filă a unui manuscris spiritist ce datează din 3 septembrie 1893, potrivit www.campinaturism.ro şi www.muzeulhasdeu.ro.

Templu cu aspect de fortăreaţă

Monumentul are un aspect ce utilizează elemente arhitectonice cu trimiteri către epocile Evului Mediu şi predomină înfăţişarea de fortăreaţă, de spaţiu închis ezoteric, iar circumstanţele construirii sale nu au fost nici până azi dezlegate în totalitate.

Manuscrisele arată că planul iniţial al castelului era altfel conceput, asemănându-se cu cel al unei catedrale. Treptat, însă, a fost modificat, în prezent fiind format din trei turnuri de piatră, cel din mijloc, cel mai înalt, fiind domul, care adăposteşte „Templul”, unde se află, printre altele, o statuie de mari dimensiuni a lui Iisus Hristos.
Lângă turnul din stânga existau două contraforturi, între care circula un lift pentru urcarea alimentelor la terasa medie, unde filologul obişnuia să petreacă multe ore în timpul zilelor călduroase.

Intrarea principală în castel este reprezentată de o uşă de piatră, care se roteşte în jurul unui ax şi pe care se observă stema şi deviza familiei Petriceicu Hasdeu („Pro fide et patria”) şi cuvintele lui Galileo Galilei („E pur si muove”).

Deasupra uşii se găseşte Ochiul Lumii, iar pe creneluri este inscripţionată data de 2 iulie – la care B.P. Hasdeu obişnuia să le aniverseze simbolic pe cele două Iulii din viaţa sa, soţia şi fiica.

Uşa este flancată de două tronuri de piatră, pe care sunt săpate cele şapte reîncarnări importante ale Iuliei, cele douăsprezece legi şi simbolurile pitagoreice (pentagrama şi cele şapte cercuri). Pe fiecare tron se află câte un sfinx feminin, păzitor al intrării.

Castelul „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”- monument plin de simboluri

Uşile laterale sunt prevăzute cu grilaje simbolizând Soarele, ce au fost pictate în galben şi albastru spre verde. În aceleaşi nuanţe erau colorate şi vitraliile grilajelor, deasupra cărora se aflau două simboluri – Crucea în poziţie verticală şi, dedesubtul ei, Semiluna în poziţie orizontală.

Ferestrele castelului au, de asemenea, grilaje şi vitralii tăiate de o cruce, iar la interior, de o parte şi de alta, sunt amplasate oglinzi paralele cu un rol simbolic – tot ce intră pe acolo este recreat la infinit.
Destinul zbuciumat al castelului

Afectat de cele două războaie mondiale, castelul a necesitat reparaţii încă dinaintea morţii constructorului său în 1907. Lucrările de restaurare au fost preluate, în 1924, de Ateneul Popular „B.P. Hasdeu” din Câmpina, iar în 1955 a fost înscris pe Lista Monumentelor Istorice.

Muzeu deschis pentru vizite în 1965

Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu” a fost deschis pentru vizitare în 1965, fiind închis după cutremurul din 1977. A fost redeschis publicului în 1995. Până în decembrie 1998 a fost secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, iar de la începutul anului 1999 se află în subordinea Consiliului Local şi a Primăriei Municipiului Câmpina.

După cutremurul din anul 1977, castelul a intrat în mai multe procese de restaurare şi consolidare, ultimul fiind cel din anul 2022, proiect finanţat prin accesarea de fonduri europene.

În prezent, cei care trec pragul muzeului sunt atât iubitori de istorie şi literatură, cât şi pasionaţi de mistere. În cele şase săli pot fi admirate portrete ale membrilor familiei Hasdeu, obiecte, fotografii şi documente originale, mobilier vechi de peste un secol, manuscrise şi colecţii ale revistelor conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat.

La interior, monumentul este decorat cu frescă şi stuco-marmură, în diferite culori.

Cameră amenajată pentru şedinţe de spiritism de Bogdan Petriceicu-Hasdeu

Prima sală este Salonul de primire al soţiei scriitorului, unde se află bustul de marmură al acesteia, iar a doua sală este Sufrageria, pe ai cărei pereţi pot fi văzute portretele familiei pictate în medalioane înconjurate de lauri.

Cea de-a treia sală, Templul Castelului, este cel mai înalt turn, care are un pronaos cu oglinzi paralele şi un altar. În mijlocul turnului, unde se urcă pe trepte metalice, se află o statuie a lui Iisus, sculptată de Raphael Casciani.
A patra sală este Biroul de lucru al lui B.P. Hasdeu, iar a cincea sală este Camera cu cale, dedicată Iuliei, unde se găseşte păpuşa acesteia, jurnalul, caietul de matematică și un bust sculptat în marmură de Carrara.

În ansamblul expoziţiei, un loc important îl ocupă preocupările spiritiste ale lui Hasdeu, astfel că cea de-a şasea sală – Camera obscură – este cea unde aveau loc şedinţele de spiritism.

Aceasta are un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, iar pe pereţii săi sunt pictate simboluri precum un cap de înger, un triunghi şi un fluture. Camera pentru şedinţele de spiritism, biroul savantului şi camera de zi se află în turnul din partea dreaptă al castelului.

B.P. Hasdeu a trăit în straniul castel timp de zece ani (1897–1907), încercând, prin practicile spiritiste, să comunice cu fiica pierdută.

Castelul din România, de la Câmpina, alături de monumentul funerar al Iuliei Hasdeu din cimitirul bucureştean „Bellu”, este considerat unicul templu spiritist din lume.