Taxe mai dure pentru freelanceri, Airbnb și bursă: ce schimbări pregătește Ministerul Finanțelor

Un proiect de modificare a Codului de Procedură Fiscală propune schimbări semnificative pentru persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, închirierea pe termen scurt și câștiguri din tranzacții cu valori mobiliare. Ministerul Finanțelor estimează că măsurile ar putea aduce o creștere semnificativă a veniturilor bugetare, fără a afecta majoritatea contribuabililor cu venituri medii și mici.

1. Activități independente

În prezent, în România, aproximativ 4.200 de persoane care desfășoară activități independente plătesc impozitul pe baza sistemului real, calculat pe veniturile efective obținute minus cheltuielile deductibile. Alte aproximativ 900 de persoane aplică norme de venit, un sistem care stabilește o sumă fixă impozabilă în funcție de tipul activității și de zona geografică, indiferent de venitul real.

Proiectul legislativ în discuție propune trecerea tuturor contribuabililor din această categorie la un sistem forfetar, cu o cotă de 30% aplicată veniturilor brute, eliminând atât deducerile reale, cât și normele de venit. Aceasta înseamnă că persoanele care în prezent beneficiază de deduceri substanțiale, cum ar fi cheltuieli cu echipamente, chirii, transport sau materiale, ar putea plăti un impozit mai ridicat, în timp ce cei care au cheltuieli mici ar putea plăti mai puțin.

Autorii proiectului susțin că acest sistem simplificat va reduce semnificativ birocrația, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. În loc de raportarea și verificarea detaliată a cheltuielilor, agențiile fiscale vor putea aplica un procent fix, ceea ce ar reduce timpul și costurile administrativ-contabile.

Exclusiv

09:19, 06.08.2025 • Dezvăluiri

Paradisul vecinilor: Cum poate fi fentat statul român prin regimul moldovenesc pentru freelanceri

13:13, 21.05.2025 • LIFESTYLE

Airbnb devine istorie în Spania. Românii care vizitează aceste orașe trebuie să se orienteze spre alte variante de cazare

Estimările preliminare sugerează că, la nivel agregat, veniturile statului din această categorie de contribuabili vor rămâne relativ constante, deoarece pierderile potențiale rezultate din reducerea impozitului pentru unii vor fi compensate de creșterea impozitului pentru alții. Totuși, experții fiscali avertizează că pentru anumite segmente cu cheltuieli mari, modificarea ar putea însemna o povară fiscală mai mare, ceea ce ar putea determina ajustări în comportamentul economic, cum ar fi reducerea investițiilor în echipamente sau externalizarea unor servicii.

Practic, trecerea la sistemul forfetar de 30% urmărește să echilibreze colectarea fiscală și să simplifice procedurile, dar efectele asupra fiecărui contribuabil individual pot varia semnificativ în funcție de structura cheltuielilor sale.

Propunerea legislativă prevede trecerea tuturor contribuabililor la un sistem forfetar de 30% din venit, eliminând atât deducerile reale, cât și normele de venit. Impactul asupra fiecărei persoane poate fi semnificativ diferit, în funcție de cheltuielile efectuate.

Exemplu comparativ – sistem actual vs. sistem forfetar:

1. Contribuabil cu cheltuieli mari (sistem real)

   • Venit anual: 100.000 lei

   • Cheltuieli deductibile: 50.000 lei

   • Impozit actual: 10% din (100.000 – 50.000) = 5.000 lei

   • Impozit forfetar 30% din venit: 30% × 100.000 = 30.000 lei
     → În acest caz, contribuabilul ar plăti semnificativ mai mult.

2. Contribuabil cu cheltuieli mici (sistem real)

   • Venit anual: 100.000 lei

   • Cheltuieli deductibile: 10.000 lei

   • Impozit actual: 10% × (100.000 – 10.000) = 9.000 lei

   • Impozit forfetar 30% din venit: 30.000 lei
     → Și aici impozitul crește, dar proporțional mai puțin dramatic decât pentru cheltuielile mari.

3. Contribuabil cu venit mediu și fără deduceri (norme de venit)

   • Venit estimat anual: 60.000 lei

   • Impozit actual conform normei: 15.000 lei

   • Impozit forfetar 30% din venit: 18.000 lei
     → Creștere moderată, cu simplificarea semnificativă a procedurilor fiscale.

Autorii propunerii susțin că, deși pentru anumite persoane impozitul ar putea crește, sistemul forfetar ar reduce birocrația, eliminând necesitatea raportării și verificării detaliate a cheltuielilor. La nivel agregat, veniturile statului ar urma să rămână relativ constante, redistribuind povara fiscală între contribuabili.

Observații:

• Persoanele cu cheltuieli mari vor plăti mult mai mult, dar sistemul devine mult mai simplu administrativ.

• Pentru contribuabilii cu venituri moderate și cheltuieli mici, creșterea este mai moderată, iar procedura de calcul a impozitului devine clară și rapidă.

• Veniturile agregate ale statului rămân relativ constante, dar redistribuirea poate crea un impact mai mare asupra celor cu cheltuieli mari.

2. Închirieri pe termen scurt

În prezent, aproximativ 9.600 de persoane fizice obțin venituri din închirierea pe termen scurt a locuințelor, cum ar fi prin platforme online de tip Airbnb sau Booking. Din acest total, aproximativ 1.300 de contribuabili aplică sistemul real de impozitare, care le permite deducerea cheltuielilor efective legate de întreținerea și administrarea proprietăților. Estimările arată că, în medie, aceștia deduc aproximativ 75% din cheltuielile suportate, ceea ce reduce semnificativ baza lor impozabilă.

Propunerea de a introduce o cotă forfetară de 30% din venit pentru toți contribuabilii din această categorie ar elimina posibilitatea deducerilor și ar simplifica procesul de calcul al impozitului. În consecință, se anticipează că veniturile bugetare provenite de la această categorie vor crește substanțial, mai ales în cazul proprietarilor care deduceau anterior cheltuieli mari.

Acest tabel arată clar că cei mai afectați vor fi contribuabilii care deduceau cheltuieli mari, în timp ce majoritatea proprietarilor cu cheltuieli reduse vor avea impact minor. În ansamblu, statul câștigă încasări mai consistente și un proces fiscal mai simplu.

Impact estimativ:

• Proprietarii care închiriază mai multe unități sau investesc în întreținere și renovare ar putea înregistra creșteri semnificative ale impozitului de plată.

• Pentru contribuabilii care aveau cheltuieli minime sau moderate, impactul ar fi mai mic, însă calculul devine mult mai transparent și mai ușor de gestionat.

• Consolidarea bazei impozabile prin aplicarea cotei forfetare ar putea contribui la creșterea predictibilității veniturilor statului, reducând diferențele între contribuabili și minimizând complexitatea administrativă.

3. Câștiguri din valori mobiliare

Propunerea legislativă prevede majorarea impozitului aplicat câștigurilor obținute din tranzacțiile cu valori mobiliare, cu scopul de a crește veniturile statului și de a reduce diferențele fiscale dintre contribuabilii activi pe piața bursieră. În prezent, câștigurile pe termen lung – rezultate din deținerea valorilor mobiliare mai mult de un an – sunt impozitate cu 1%, iar câștigurile pe termen scurt – obținute prin vânzarea în mai puțin de un an – cu 3%.

Potrivit noii propuneri, impozitul pe câștigurile pe termen lung ar crește la 2%, iar pentru cele pe termen scurt la 4%. Această majorare, deși aparent modestă ca procent, are un impact semnificativ, având în vedere volumul tranzacțiilor raportate anual la bursă și creșterea interesului populației pentru investiții financiare.

Estimările autorităților indică faptul că această măsură ar putea genera venituri suplimentare de aproximativ 12,5 milioane lei anual, ceea ce o poziționează ca fiind cea mai importantă sursă de creștere fiscală din cadrul întregului proiect. Impactul se resimte mai ales în rândul investitorilor activi, care realizează câștiguri frecvente pe termen scurt, însă majorarea impozitului pe termen lung asigură și o consolidare a veniturilor statului din investițiile de durată.

Pe termen lung, această modificare are și potențialul de a simplifica administrarea fiscală: autoritățile vor avea mai puține situații de verificare a deducerilor sau excepțiilor, iar aplicarea unor cote fixe contribuie la predictibilitatea fiscală atât pentru stat, cât și pentru investitori. Totodată, aceasta poate încuraja planificarea mai atentă a investițiilor, deoarece investitorii vor analiza mai atent orizontul de deținere pentru a optimiza impactul fiscal.

Impact general

În ansamblu, modificările propuse ar putea aduce bugetului de stat venituri suplimentare semnificative, mai ales din domeniul tranzacțiilor financiare și al închirierilor pe termen scurt. Majorarea cotei forfetare și eliminarea deducerilor pentru anumite categorii contribuabili simplifică administrarea fiscală și reduce discrepanțele dintre sistemul real și cel forfetar, contribuind la o colectare mai uniformă a impozitelor.

Analizele preliminare arată că efectul asupra contribuabililor cu venituri medii și mici ar fi relativ limitat, aceștia nefiind afectați semnificativ de trecerea la cote forfetare. În schimb, persoanele cu deduceri mari sau cu cheltuieli semnificative raportate în sistemul real ar putea înregistra creșteri importante ale impozitului datorat.

Autorii proiectului argumentează că aceste măsuri urmăresc creșterea echității fiscale și eficientizarea colectării impozitelor, prin reducerea birocrației și a posibilităților de optimizare fiscală excesivă. Criticii însă avertizează că schimbările ar putea descuraja investițiile pe piața de capital și în sectorul închirierilor pe termen scurt, afectând indirect dinamica economică și veniturile proprietarilor de locuințe.