Alerta financiară a PNRR: Autoritățile recunosc riscuri sistemice uriașe

România se confruntă cu provocări semnificative în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document strategic menit să accelereze redresarea economică post-pandemie, să sprijine tranziția verde și digitală și să consolideze creșterea durabilă. Conform unui document guvernamental analizat de PUTEREA, implementarea PNRR se află în prezent într-o fază critică, iar autoritățile recunosc existența unor riscuri fiscale și de gestionare a fondurilor europene care necesită măsuri urgente.

Supracontractare masivă

Unul dintre cele mai grave pericole este supracontractarea proiectelor. România a angajat finanțări pentru investiții într-un volum care depășește semnificativ capacitatea bugetului național de a le susține pe termen mediu și lung. Această supracontractare creează o presiune fiscală enormă, transformând planurile de investiții într-un potențial risc sistemic. În practică, acest fenomen înseamnă că pentru multe proiecte nu există fonduri suficiente pentru cofinanțare, plăți anticipate sau acoperirea cheltuielilor neeligibile, ceea ce poate determina întârzieri, penalități și chiar blocaje în derularea contractelor.

Portofoliu de angajamente financiare excesiv

Portofoliul total de angajamente viitoare depășește limitele sustenabile ale bugetului de stat. Aceasta implică că, pe termen mediu, autoritățile vor trebui să aloce resurse semnificative pentru plata proiectelor contractate, riscând să compromită alte sectoare prioritare ale economiei. În lipsa unor măsuri de corecție, există un risc real de dezechilibre macroeconomice, cu efecte asupra deficitului bugetar, datoriei publice și stabilității financiare a României.

Risc de neîncadrare în traiectoria fiscală

Cheltuielile necontrolate și angajamentele excesive pot compromite respectarea planului fiscal național, inclusiv obiectivele privind deficitul bugetar și datoria publică. Această deviere poate duce la pierderea credibilității financiare a României în fața partenerilor europeni și a instituțiilor financiare internaționale, afectând capacitatea țării de a atrage investiții și finanțări externe pe termen lung.

Presiune pe bugetul de stat

Cofinanțarea proiectelor, TVA-ul și cheltuielile neeligibile adaugă o presiune suplimentară asupra bugetului. Autoritățile trebuie să asigure resurse pentru acoperirea acestor costuri, ceea ce poate limita flexibilitatea bugetară și poate forța guvernul să prioritizeze anumite proiecte în detrimentul altora. În lipsa unei planificări stricte, această presiune poate evolua rapid într-o criză fiscală, afectând nu doar investițiile PNRR, ci și funcționarea normală a administrației publice și capacitatea statului de a finanța servicii esențiale.

14:04 • POLITICĂ

Guvernul anunță prioritizarea proiectelor PNRR. Care proiecte rămân în program și care vor fi eliminate

21:29 • POLITICĂ

Ilie Bolojan redefinește regulile jocului. Investițiile PNRR, pe repede înainte

Risc de neimplementare a proiectelor

Un număr semnificativ de proiecte din cadrul PNRR și al altor programe de investiții europene prezintă un risc ridicat de a nu fi finalizate în termenii stabiliți. Factorii care contribuie la această vulnerabilitate includ complexitatea procedurilor de achiziție, lipsa de personal specializat și întârzierile în aprobările administrative. Nefinalizarea proiectelor în termenele prevăzute afectează direct capacitatea României de a absorbi fondurile europene alocate, ceea ce poate conduce la pierderi financiare considerabile și la întârzierea implementării reformelor esențiale.

Întârzieri și progres fizic redus

În multe cazuri, proiectele în derulare înregistrează un progres fizic mai lent decât cel planificat. Această lentitudine poate avea efecte multiple: diminuarea absorbției totale a fondurilor, creșterea costurilor indirecte și riscul apariției penalităților pentru neîndeplinirea angajamentelor asumate. Întârzierile afectează nu doar implementarea proiectelor individuale, ci și imaginea României în fața partenerilor europeni și capacitatea de a atrage noi finanțări externe.

Necesitatea de ajustări urgente

Pentru a răspunde realităților bugetare și riscurilor emergente, planul național se află în proces de renegociere. Ajustările sunt necesare pentru a realinia investițiile cu resursele disponibile, a evita conflictele contractuale și a reduce riscurile de litigii. Această situație evidențiază necesitatea unui management proactiv și flexibil, care să poată răspunde prompt schimbărilor de context și să asigure continuitatea implementării proiectelor.

Necesitatea unui control centralizat și riguros

Succesul implementării programelor de investiții depinde în mare măsură de calitatea controlului instituțional. Lipsa unui control centralizat și riguros poate conduce la alocarea necorespunzătoare a fondurilor, la pierderi financiare și la prioritizarea greșită a proiectelor. Fără mecanisme eficiente de monitorizare și verificare, există riscul ca resursele să fie cheltuite ineficient sau chiar să fie compromise în mod neintenționat.

Dependința de decizii urgente și ordonanțe

Situația actuală este percepută ca fiind una urgentă și extraordinară, ceea ce reflectă o lipsă de planificare prealabilă și de pregătire instituțională adecvată. Dependența de decizii de ultim moment, ordonanțe și ajustări rapide indică vulnerabilitatea sistemului administrativ în gestionarea unor programe complexe. Această abordare reactivă poate crea incertitudine, întârzieri suplimentare și poate amplifica riscurile financiare și juridice asociate proiectelor.

Presiune asupra sustenabilității proiectelor

Analiza investițiilor arată că nu toate proiectele au fost planificate realist, iar unele riscă să devină nesustenabile pe termen mediu și lung. Prioritizarea inițiativelor devine astfel esențială, concentrând resursele asupra proiectelor mature, fezabile și capabile să genereze beneficii economice reale. În lipsa unei astfel de prioritizări, există riscul ca fondurile să fie cheltuite pe inițiative care nu pot fi finalizate sau întreținute, ceea ce poate compromite eficiența globală a programelor și poate genera presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

Vulnerabilitate la crize externe

Riscul fiscal sistemic este descris de experți ca „iminent și de o gravitate excepțională”, semnalând o vulnerabilitate majoră a sistemului economic național la șocuri externe. Aceasta include fluctuații ale piețelor financiare internaționale, creșteri ale prețurilor energiei, sau crize economice regionale care pot amplifica dezechilibrele interne. Fragilitatea structurală indică faptul că România nu dispune, în prezent, de un mecanism robust de protecție fiscală și financiară, ceea ce crește probabilitatea apariției dezechilibrelor macroeconomice în cazul unor perturbări externe.

Schimbări preconizate

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Ministerul Finanțelor propun un proiect de ordonanță de urgență menit să reglementeze și să eficientizeze gestionarea investițiilor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și din alte fonduri publice naționale. Inițiativa vine într-un context de supracontractare a proiectelor de infrastructură, care ar putea pune presiune asupra bugetului național și afecta traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului european de redresare.

Obiectivele principale ale ordonanței

Potrivit proiectului, actul normativ urmărește reducerea riscului fiscal sistemic prin diminuarea portofoliului de angajamente financiare viitoare și menținerea doar a proiectelor cu șanse reale de implementare în termenul stabilit de PNRR. Măsurile propuse includ:

• ajustarea imediată a contractelor de finanțare pentru a se încadra în anvelopa financiară renegociată;

• instituirea unui control centralizat, transparent și riguros al cheltuielilor publice pentru proiectele de infrastructură;

• suspendarea temporară a încheierii de noi contracte și decizii de finanțare, precum și a angajamentelor legale de către autoritățile publice implicate, până la aprobarea modificărilor necesare de către Comisia Europeană;

• posibilitatea de denunțare unilaterală a contractelor de finanțare pentru proiectele în care procedurile de achiziție nu au fost finalizate;

• suspendarea temporară a unor contracte cu progres fizic mai mic de 30%, sau continuarea acestora doar dacă finalizarea se poate realiza înainte de 31 august 2026.

Excepții și priorități

Ordonanța prevede și excepții care permit continuarea sau inițierea unor proiecte în scopul eficientizării implementării investițiilor și atingerii jaloanelor PNRR. Continuarea implementării poate fi aprobată prin memorandum inițiat de coordonatorii principali de reforme și investiții, cu avizul MIPE. De asemenea, proiectele din Fondul pentru Mediu, cum sunt cele de eficiență energetică a infrastructurii de iluminat public, clădirilor publice, reducerea emisiilor în transport și prima de sechestrare forestieră, vor continua să fie finanțate, dat fiind rolul lor esențial în atingerea obiectivelor climatice și de tranziție verde.

Menținerea acestor programe este considerată crucială pentru respectarea angajamentelor României în cadrul PNRR și pentru stimularea investițiilor sustenabile, cu beneficii pe termen lung pentru mediu, biodiversitate și comunități locale.

Impact fiscal și administrativ

Pentru anul 2025, ordonanța prevede reguli stricte privind angajamentele legale și limitele bugetare ale proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, inclusiv prin programele naționale „Anghel Saligny” și „C.N.I.”. În același timp, se stabilesc reguli pentru evitarea penalizărilor instituțiilor și autorităților publice implicate în implementarea proiectelor suspendate sau denunțate unilateral, facilitând decontarea rapidă a facturilor și asigurarea lichidităților necesare pentru întregul lanț de furnizare.

Transparență și prioritizare

Proiectul pune accent pe disciplină bugetară și pe prioritizarea investițiilor în funcție de maturitate și sustenabilitate financiară. Astfel, cheltuielile publice vor fi gestionate într-un mod mai centralizat și mai transparent, reducând riscul supracontractării și permițând alocarea resurselor către proiectele cu impact real și fezabilitate demonstrată.

Contextul european și intern

Ordonanța intervine într-un moment în care România trebuie să respecte termenele impuse de PNRR și să își asigure credibilitatea față de Comisia Europeană. Ajustările propuse urmăresc nu doar protejarea bugetului național, ci și garantarea implementării eficiente a reformelor și investițiilor asumate în Planul de Redresare și Reziliență.

CES