Prăbușirea controlului la celebrul BTT: pierderi uriașe, active înstrăinate și IT nefuncțional, inventar fictiv și creanțe nerecuperate

Curtea de Conturi arată că transferul acțiunilor Biroului de Turism pentru Tineret (BTT) către Ministerul Muncii a scos la iveală un audit dezastruos.

Raportul evidențiază pierderi financiare de peste 1,5 milioane lei pe categoriile cuantificate, active înstrăinate fără recuperare, gestionarea defectuoasă a contractelor și softuri IT de peste 260.000 lei complet nefuncționale. Inventarierea patrimoniului, efectuată superficial și cu întârzieri, a lăsat evidențe contabile incomplete, iar creanțele și datoriile vechi rămân neadresate. Auditorii avertizează că lipsa unui control intern eficient și absența deciziilor administrative amenință patrimoniul public și transparența gestionării acestuia.

Transferul acțiunilor și contextul auditului

În urma Ordonanței de Urgență nr. 153/2024, Guvernul a decis transferul pachetului de acțiuni deținut de stat la Biroul de Turism pentru Tineret (BTT) S.A. din administrarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Acest transfer a fost motivat de necesitatea reorganizării atribuțiilor în domeniul tineretului și integrării politicilor sociale.

În acest context, Curtea de Conturi a României a declanșat o acțiune de audit de conformitate, având ca obiectiv verificarea modului în care BTT și-a întocmit situațiile financiare, a respectat normele contabile și a gestionat patrimoniul public. Scopul principal a fost identificarea eventualelor neconcordanțe înregistrate în perioada de tranziție și asigurarea unei imagini fidele asupra activelor și datoriilor societății.

Auditul a vizat atât procedurile interne de control, cât și respectarea legislației în vigoare, inclusiv modul în care au fost efectuate inventarierile, calculul amortizărilor și raportarea situațiilor financiare anuale.

Rezultatele inventarierii nu au fost înregistrate la timp

Unul dintre aspectele critice semnalate de Curtea de Conturi privește nerespectarea termenelor legale pentru înregistrarea rezultatelor inventarierii patrimoniului. Potrivit raportului, inventarierea generală aferentă exercițiului financiar 2021 a fost realizată, însă concluziile acesteia nu au fost înregistrate în contabilitate în același an, ci în cursul anului 2022.

Această întârziere încalcă reglementările contabile aplicabile, care prevăd că rezultatele inventarierii trebuie reflectate în situațiile financiare ale anului pentru care s-au efectuat verificările. În lipsa acestor înregistrări, situațiile financiare aferente anului 2021 nu au prezentat o imagine fidelă asupra patrimoniului societății, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței și corectitudinii raportării contabile.

Ajustări de valoare și amortizări eronate

Raportul de audit scoate în evidență abateri semnificative în calculul și înregistrarea amortizărilor pentru activele societății, în special în ceea ce privește categoria „Instalații tehnice și mașini”. Printre problemele identificate se numără:

• Amortizări mai mari decât valoarea activelor înregistrate – ceea ce indică o supraevaluare a cheltuielilor cu amortizarea, cu impact direct asupra rezultatului financiar.

• Continuarea calculului amortizării după expirarea duratei normale de utilizare a mijloacelor fixe, ceea ce contravine normelor contabile și creează un dezechilibru în evidența patrimoniului.

• Diferențe semnificative între fișele mijloacelor fixe și înregistrările contabile, semnalând o lipsă de corelare între evidența tehnico-operativă și contabilitate.

Aceste practici încalcă prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat și indică deficiențe în utilizarea aplicațiilor informatice contabile, care necesită recalibrare pentru a respecta legislația. De asemenea, lipsa unui control intern riguros a favorizat menținerea acestor erori pe termen lung, afectând acuratețea situațiilor financiare.

Operațiuni contabile înregistrate incorect

Curtea de Conturi a identificat nereguli majore în clasificarea și înregistrarea anumitor operațiuni contabile, ceea ce indică deficiențe în aplicarea corectă a normelor prevăzute de Ordinul nr. 1802/2014 privind reglementările contabile.

În primul rând, auditul a constatat că bunuri cu valoare sub pragul minim legal de 2.500 lei, stabilit pentru imobilizări corporale, au fost înregistrate eronat în contul 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale”, în loc să fie evidențiate ca materiale de inventar în contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”. Această practică a condus la:

• supraevaluarea imobilizărilor corporale și implicit a activelor fixe din bilanț;

• denaturarea calculului amortizărilor, deoarece aceste obiecte nu ar fi trebuit să fie supuse amortizării contabile.

În al doilea rând, obligațiile față de furnizorii de imobilizări au fost contabilizate greșit în contul 401 „Furnizori”, în loc de 404 „Furnizori de imobilizări”, ceea ce a afectat corectitudinea prezentării datoriilor comerciale și a situației fluxurilor de numerar.

De asemenea, s-au semnalat erori în înregistrarea impozitelor cu reținere la sursă, care au fost contabilizate în conturi necorespunzătoare, aspect ce poate influența negativ determinarea corectă a obligațiilor fiscale și raportările către autoritățile fiscale.

Potrivit raportului, aceste abateri au avut la bază lipsa unui sistem de control intern funcțional, care să asigure verificarea clasificării contabile înainte de validarea documentelor. În absența unor proceduri clare și a unei monitorizări riguroase, erorile s-au propagat în timp, afectând transparența și acuratețea situațiilor financiare.

Inventarierea pe 2023 – proces nefinalizat și fără avizare

Inventarierea generală aferentă anului 2023, organizată în perioada 5-29 decembrie, nu a fost finalizată conform cerințelor legale. Procesul-verbal întocmit în mai 2024 nu a fost avizat de directorul general, iar Consiliul de Administrație a amânat discutarea acestuia. Până la momentul auditului, nu s-a luat nicio decizie privind valorificarea rezultatelor.
Printre neconcordanțele constatate se numără:

• existența unor imobilizări corporale în patrimoniu, dar neevidențiate contabil;

• diferențe majore între stocurile faptice și cele scriptice pentru obiectele de inventar (852.972 lei față de 477.898 lei);

• evidențierea în listele de inventar a unor clădiri care nu mai aparțineau societății („Vila Crivățul” retrocedată în 2009) sau casate anterior („Vila Ursu” casată în 2022).

Nereguli repetate în anii 2021 și 2022

Auditul a identificat situații similare în anii precedenți:

• în 2021, diferențe de peste 700.000 lei între stocurile faptice și evidența contabilă nu au fost corectate, deși existau propuneri aprobate;

• în 2022, lipsa consemnării diferențelor în procesul-verbal și absența unor corecții în contabilitate au condus la neconformități față de normele legale.

Date nereale și lipsa verificării în teren

Raportul Curții de Conturi arată că la punctul de lucru „Pârâul Rece”, procesul de inventariere a inclus active care, în realitate, nu mai existau în patrimoniul societății. Printre acestea se numără:

• „Vila Crivățul”, un imobil retrocedat în anul 2009, conform unei decizii a Curții de Apel Brașov. Cu toate acestea, clădirea figura atât în listele de inventariere din 2023, cât și în evidențele contabile la finele anului.

• „Vila Ursu”, casată în cursul anului 2022, dar reintrodusă eronat în listele de inventariere.

Comisia de inventariere a justificat aceste erori prin lipsa timpului alocat operațiunii și imposibilitatea deplasării în teren. În explicațiile transmise auditorilor, membrii comisiei au menționat că termenul limită pentru finalizarea inventarierii, stabilit în perioada sărbătorilor legale din decembrie, nu a permis verificarea efectivă a tuturor activelor. Astfel, unele poziții au fost completate pe baza documentelor scriptice, fără confirmarea existenței faptice.

Această practică contravine normelor legale, care prevăd că imobilele trebuie inventariate prin identificare directă, pe baza titlurilor de proprietate și a dosarului tehnic. În lipsa acestei verificări, listele de inventariere au conținut informații nereale, fapt recunoscut chiar de comisie în răspunsurile transmise auditorilor.

Neconcordanțe și lipsa semnăturilor

O altă deficiență majoră semnalată de raport privește lipsa semnăturilor gestionarelor pe listele de inventariere, deși acestea confirmă în mod legal realitatea stocurilor. În plus, datele din liste nu corespund cu evidențele prezentate de aceștia.

Un exemplu semnificativ este cel al gestiunii Hotel Forum Costinești, unde:

• pentru anul 2022, comisia a consemnat un stoc de 435.019,26 lei, în timp ce gestionarul a raportat 782.334,50 lei – rezultând o diferență de peste 347.000 lei;

• pentru anul 2023, diferența dintre datele comisiei și cele declarate de gestionar a fost de aproximativ 15.000 lei.

Aceste neconcordanțe ridică suspiciuni privind corectitudinea datelor raportate și respectarea procedurilor interne. Explicațiile oferite de comisie și gestionar au fost contradictorii: președinta comisiei a invocat o „eroare” prin care s-a omis semnarea listelor, în timp ce gestionarul a susținut că documentele nu i-au mai fost returnate după confruntarea cu evidențele scriptice la sediul central.

Lipsa semnăturilor și a concordanței între documente încalcă normele de inventariere, care prevăd asumarea răspunderii de către gestionari și confirmarea datelor de către compartimentul financiar-contabil.

Achiziții IT de peste 260.000 lei – softuri „fantomă”

În perioada august – decembrie 2021, BTT SA a cheltuit 264.000 de lei (fără TVA) pentru trei aplicații software care ar fi trebuit să modernizeze procesele interne. Lista achizițiilor include:

• Soft pentru registratură și managementul documentelor – 130.000 lei

• Aplicație pentru inventar și managementul activelor – 34.000 lei

• Soft pentru sistemul de control intern managerial – 100.000 lei

Pe hârtie, investiția părea menită să eficientizeze fluxurile administrative și să digitalizeze compania. În realitate, verificările Curții de Conturi arată că niciunul dintre aceste programe nu este funcțional în prezent:

• Registratura electronică a funcționat doar câteva luni, până în iulie 2022, când serverul dedicat s-a defectat. De atunci, BTT SA a revenit la registrul clasic, pe suport de hârtie.

• Aplicația pentru managementul activelor este și mai problematică: auditorii nu au putut obține nicio dovadă că a fost vreodată instalată sau utilizată.

• Softul pentru control intern nu a fost folosit niciodată, iar salariații nu știu cum să îl acceseze. În raport se menționează explicit: „Aplicația nu este utilizată și nimeni dintre salariați nu cunoaște modul în care aceasta se poate accesa”.

În ciuda acestui fapt, facturile au fost certificate ca „bun de plată”, ceea ce ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care a fost gestionată achiziția și recepția acestor soluții IT.

Directorul general – supervizor, beneficiar și plătitor

Unul dintre cele mai grave aspecte constatate de Curtea de Conturi este încălcarea principiului separării atribuțiilor. În loc să existe un control încrucișat între compartimente, aceeași persoană – directorul general – a semnat contractele, procesele-verbale de recepție și viza de „bun de plată”.

Mai mult, o decizie internă (nr. 95/2019) stabilea clar cine are competența de a acorda această viză, iar directorul general nu figura pe lista persoanelor autorizate. În practică, acest cumul de roluri a eliminat orice filtru de control.

Auditorii atrag atenția că această situație sporește riscul de fraudă și demonstrează lipsa aplicării procedurilor interne de achiziție, recepție și plată

Creanțe uitate în sertare: peste 40.000 lei din 2016

Pe lângă problemele legate de achizițiile IT, BTT SA are și o problemă cronică în recuperarea creanțelor. La data controlului, societatea înregistra debite restante de peste 40.000 lei, din care 30.000 lei aparțin unor firme radiate din Registrul Comerțului.

Cele mai vechi creanțe datează din 2016, iar pentru sumele respective nu au fost efectuate niciun fel de demersuri de recuperare. Raportul consemnează că nu există dosare, somații sau alte documente care să ateste măsuri juridice sau administrative.

În cazul unor clienți cu datorii de ani de zile, Departamentul Juridic a declarat că „nu a fost informat cu privire la demersurile efectuate”, ceea ce indică o lipsă totală de comunicare între compartimente.

Curtea de Conturi subliniază că această inacțiune contravine obligațiilor legale și sporește riscul de prescriere a creanțelor.

Creanțe restante nerecuperate

Auditul Curții de Conturi a evidențiat că BTT SA nu a inițiat măsurile legale necesare pentru recuperarea creanțelor restante, punând în pericol veniturile companiei. Un exemplu concret este factura nr. BTT4996, emisă pe 7 iunie 2022, în valoare de 18.669,25 lei, scadentă la 6 iulie 2022, aferentă impozitului pe clădiri și terenuri utilizate de client. Deși entitatea a întocmit o somație de plată la 31 martie 2023, nu există dovezi că documentul a fost efectiv transmis clientului, ceea ce contravine legislației privind comunicarea creanțelor și expune BTT SA riscului de prescriere a dreptului la acțiune.

Curtea de Conturi subliniază că lipsa unor proceduri operaționale clare pentru urmărirea creanțelor – inclusiv responsabilizarea departamentelor implicate, etapele procesului și documentele necesare – a condus la neîncasarea sumelor și la pierderea potențială a drepturilor legale ale companiei. Auditorii recomandă instituirea unor proceduri stricte pentru monitorizarea creanțelor și implementarea măsurilor legale corespunzătoare pentru recuperarea tuturor facturilor restante.

Datorii vechi înregistrate nejustificat

Auditul a relevat, de asemenea, că BTT SA a menținut în evidențele contabile datorii vechi de peste trei ani, în valoare totală de 99.191,44 lei, către furnizori precum Vodafone România SA, Management Services SRL sau TIKITACO FOOD NETWORK SRL. În lipsa unei analize detaliate privind caracterul cert, lichid și exigibil al acestor datorii, sumele rămân înregistrate în contabilitate fără justificare legală sau contractuală.

Neefectuarea acestei verificări poate conduce la prezentarea unei imagini distorsionate a situației financiare a entității, afectând corectitudinea situațiilor financiare și deciziile de management. Curtea de Conturi recomandă realizarea unei analize complete a tuturor datoriilor înregistrate, cu luarea măsurilor legale necesare pentru ajustarea contabilă a sumelor care nu mai sunt exigibile sau justificate.

Contracte de închiriere și chirii gestionate defectuos

Controlul efectuat a scos în evidență mai multe nereguli în modul de încheiere și derulare a contractelor de închiriere în perioada 2021–2023:

• Contracte încheiate fără aprobare – de exemplu, contractul nr. 1138/2019 pentru Vila Belvedere din Costinești a fost semnat fără validarea Consiliului de Administrație, contrar actului constitutiv al societății.

• Prelungirea contractelor fără respectarea procedurii interne – nivelul chiriei nu a fost stabilit prin raport ANEVAR, iar debitele restante ale chiriașilor nu au fost verificate.

• Erori în stabilirea chiriei și indexarea acesteia – chiria minimă de pornire pentru licitații a fost calculată eronat, iar indexarea anuală nu a respectat clauzele contractuale, ceea ce a condus la pierderi financiare.

• Neaplicarea penalităților de întârziere – BTT SA nu a perceput penalități pentru întârzierile la plată, chiar și în cazuri în care debitele au întârziat peste 200 de zile.

• Facturarea și încasarea incorectă a chiriei – unele chirii nu au fost facturate la valoarea contractuală, iar garanțiile de bună execuție au fost constituite la valori mai mici decât cele stabilite în contracte.

• Lipsa verificării polițelor de asigurare – entitatea nu a verificat dacă chiriașii au încheiat polițe de asigurare pentru bunurile închiriate, expunând patrimoniul BTT SA la riscuri neacoperite.

Auditorii Curții de Conturi subliniază că modul defectuos de gestionare a contractelor de închiriere și lipsa controalelor interne eficiente pot conduce la pierderi financiare semnificative și la expunerea patrimoniului companiei la riscuri neprevăzute. Recomandarea este ca BTT SA să reinstruiască personalul responsabil, să implementeze proceduri operaționale clare și să verifice integral contractele aflate în derulare.

Pierderi de miliarde și active înstrăinate fără recuperare

Potrivit auditului, în perioada 1999–2000, BTT SA a încheiat 64 de contracte de asociere în participațiune, prin care se angaja să exploateze sau să modernizeze împreună cu parteneri terenuri și construcții din patrimoniul său. Rezultatele financiare urmau să fie împărțite între asociați conform cotelor stabilite.

Problema majoră: în 26 dintre aceste contracte, BTT SA a vândut ulterior activele asociate, fără ca aceste tranzacții să respecte cadrul legal. În 2014, prin Decizia penală nr. 180/2014, instanța a anulat toate cele 64 de contracte, constatând că aprobările Consiliului de Administrație și ale Adunării Generale a Acționarilor au fost falsificate, iar unele societăți partenere nu desfășurau activitate economică sau nu aveau obiect de activitate turistică.

Sentința penală nr. 180/2014 a evidențiat că vânzarea nelegală a activelor a generat BTT SA un prejudiciu semnificativ. Conform evaluării instanței, doar diferența dintre prețul de vânzare efectiv și valoarea reală a activelor înstrăinate se ridică la 2.040.034.000 lei (ROL). Totuși, societatea a evaluat în mod intern acest prejudiciu la aproape 30 de miliarde ROL, conform raportului contabil, reflectând diferențele dintre valorile contabile și cele reale, precum și efectele inflației și ale neactualizării valorilor la momentul vânzării.

Aceste cifre evidențiază că BTT SA a suferit pierderi patrimoniale masive, afectând grav capacitatea entității de a-și desfășura activitatea și generând riscuri majore pentru patrimoniul public gestionat. În plus, evaluările diferite între instanță și companie arată o lipsă de transparență și de metodologie clară în contabilizarea și raportarea activelor.

Lipsa de acțiune pentru recuperarea activelor

Auditul Curții de Conturi a arătat că, în pofida constatărilor judiciare și a anulării contractelor de asociere în participațiune, BTT SA nu a întreprins demersurile legale necesare pentru a-și reîntregi patrimoniul. Din cele 26 de contracte urmate de vânzări, pentru 11 dintre ele nu există dovezi că s-au efectuat acțiuni legale pentru recuperarea clădirilor și terenurilor înstrăinate.

Printre cazurile cele mai relevante se numără:

• Bazele sportive și de agrement din București și Constanța, vândute societăților DOMINO IMPEX SRL și SABINA TRADING COMPANY SRL. În cazul DOMINO IMPEX, BTT SA se confruntă în prezent cu proceduri de executare silită pentru peste 13 milioane de lei.

• Vile și pârtii de schi din Brașov, înstrăinate către LACOLI PRODIMPEX SRL și Lucius SRL, fără ca BTT SA să inițieze demersuri legale pentru recuperarea acestora.

• Baza turistică Buftea, vândută către SC SEMIRAMIS SNACK CLUB SRL, ulterior lotizată și revândută către terți, fără nicio acțiune a BTT SA pentru reîntregirea patrimoniului.

• Vilele Albatros, înstrăinate către SC DVG COMIMPEX SRL, dintre care una nu a fost recuperată nici până în prezent.

Auditul a relevat, de asemenea, că deciziile Consiliului de Administrație sau recomandările societăților de avocatură privind oportunitatea demersurilor juridice au rămas neaplicate. Documentele puse la dispoziția echipei de audit nu atestă efectuarea vreunei analize concrete pentru recuperarea patrimoniului sau luarea unor măsuri juridice eficiente.

Consecințe juridice și financiare

Neîntreprinderea acțiunilor legale de recuperare expune BTT SA la:

• Pierderi financiare suplimentare, deoarece activele vândute pot fi revândute către terți, iar diferențele de valoare se acumulează în dauna companiei.

• Litigii cu societățile dobânditoare, în condițiile în care contractele au fost inițial anulate de instanță, dar activele nu au fost reîntregite.

• Risc de neopozabilitate a drepturilor asupra bunurilor, deoarece litigiile neînregistrate în cărțile funciare reduc protecția legală a activelor, permițând terților să dobândească drepturi asupra lor.

Raportul Curții de Conturi concluzionează că această situație reflectă un management defectuos al patrimoniului public și o incapacitate a conducerii executive de a proteja activele societății, cu consecințe financiare și juridice grave pentru BTT SA și pentru patrimoniul public pe care îl administrează.

Active utilizate fără angajamente legale

Auditul Curții de Conturi relevă faptul că BTT SA a permis, în mod repetat, utilizarea unor active proprii de către foști parteneri sau asociați, fără ca între părți să fie încheiate angajamente legale clare. Această situație a avut loc atât în cazul contractelor de asociere în participațiune care fuseseră ulterior anulate, cât și în cazul contractelor de închiriere ajunse la termen, fără ca BTT SA să inițieze noi aranjamente contractuale.

Printre activele vizate se numără:

• Fabrica de îmbuteliat băuturi răcoritoare, cu teren de 3.688 mp, folosită de SC VOX SA, fără un contract valabil care să reglementeze exploatarea sau plata chiriei.

• Cantina 2 – Restaurant Albatros, depozite, centrală termică și punct trafo din Costinești, exploatate în mod continuu de SC VOX SA, fără angajamente legale.

• Teren de 47.018 mp și Sala video și Bar Amiral, care rămân în folosința exclusivă a VOX SA, în lipsa unor contracte de închiriere sau de vânzare-cumpărare.

Lipsa acestor contracte valide a făcut ca BTT SA să nu înregistreze venituri corespunzătoare, în ciuda faptului că activele erau utilizate efectiv. Conform raportului, debitul restant al SC VOX SA la data auditului era de 301.614,95 lei, însă modalitatea de stabilire a acestor obligații de plată nu a fost întotdeauna documentată sau justificată legal.

Probleme similare și cu alți parteneri

Auditul identifică situații comparabile și în relațiile cu alți parteneri:

• SC Laubat SRL utilizează în continuare 7 căsuțe tip Bacău din cadrul Bazelor BTT Costinești, fără ca BTT SA să fi încheiat angajamente legale care să reglementeze administrarea sau recuperarea chiriei. Pentru perioada 2016–2019, valoarea datoriei recunoscute prin angajamente de plată a fost de aproximativ 51.000 lei.

• SC Zazu Concept SRL exploatează exclusiv Vila Belvedere B6 și terenul aferent, fără contract de asociere sau alte angajamente legale. Cu toate acestea, BTT SA a încasat anual sume convențional stabilite, echivalente cu chiria sau cu valoarea lipsei de folosință, conform contractului inițial de asociere.

• SC Scorpion Est SRL utilizează terenurile și construcțiile rezultate din contracte anterioare de asociere în participațiune și vânzare-cumpărare, fără ca BTT SA să fi înregistrat venituri, litigii sau măsuri de recuperare a patrimoniului.

Aceste exemple evidențiază o practică sistematică de administrare pasivă a patrimoniului societății, cu efecte directe asupra veniturilor și controlului asupra activelor publice.

Lipsa deciziilor administrative

Raportul subliniază și lipsa deciziilor formale ale conducerii:

• În perioada 2015–2022, nu există documente care să demonstreze că Consiliul de Administrație a luat decizii clare privind modul de administrare a activelor aflate în proprietatea BTT SA, deși legea societăților comerciale stabilește atribuții și responsabilități precise pentru conducerea societăților pe acțiuni.

• Echipa de audit nu a identificat evaluări sau analize privind valoarea și modul de valorificare a terenurilor și clădirilor, deși acestea erau utilizate efectiv de terți.

Această lipsă de decizii administrative a contribuit la gestionarea defectuoasă a patrimoniului public, reducând veniturile potențiale ale societății și crescând riscul de pierdere a activelor sau de litigii viitoare.

Contracte de asociere cu active nepreluate

Un exemplu relevant este contractul de asociere nr. 146/1999 încheiat între BTT SA și IZEXIM GROUP SRL, care prevedea exploatarea comună a mai multor active din stațiunea Costinești, inclusiv teatrul de vară, casa de bilete, cupola (Club A) și terenurile de sport cu construcțiile aferente. Conform documentelor, aportul BTT SA era evaluat la peste 654 milioane lei, reprezentând mijloace fixe și obiecte de inventar, după cum se specifica în anexele la contract.

Auditul Curții de Conturi a relevat însă că, după anularea contractului prin sentința penală nr. DP 180/2014, societatea a reușit să reprimească efectiv doar teatrul de vară. Pentru restul activelor nu există documente care să ateste că acestea au revenit în proprietatea sau administrarea BTT SA, ceea ce ridică semne de întrebare asupra modului de gestionare a patrimoniului și asupra respectării drepturilor de proprietate. Această situație evidențiază o lipsă de transparență și control în administrarea activelor, precum și absența unor măsuri legale care să asigure reintegrarea lor completă în patrimoniul societății.

Lipsa unei evidențe clare pentru Pârâul Rece

În anul 2000, BTT SA a încheiat nouă contracte de asociere în participațiune pentru dezvoltarea unor spații de cazare pe un teren de 23.500 mp în stațiunea Pârâul Rece, jud. Brașov. Auditul a constatat că nu există documente care să ateste dacă lucrările de investiții prevăzute în contracte au fost finalizate sau respectate conform clauzelor contractuale.

Reprezentanții societății au precizat că terenurile rămân proprietatea BTT SA și sunt libere de sarcini, însă nu există inventar detaliat sau lucrări cadastrale care să permită identificarea precisă a construcțiilor și a terenului. Aceasta indică faptul că la nivelul societății nu există o situație clară, reală și actualizată a patrimoniului, ceea ce împiedică valorificarea eficientă a terenurilor și construcțiilor aflate în proprietate.

Implicații juridice și economice

Neadministrarea corectă a acestor active a avut consecințe importante pentru BTT SA:

1. Prejudicierea patrimoniului – neîntreprinderea demersurilor legale necesare pentru reintegrarea activelor anulate de instanță și urmate de contracte de vânzare-cumpărare a generat diferențe între prețul de vânzare și valoarea reală a activelor, ceea ce constituie un prejudiciu semnificativ.

2. Lipsa controlului asupra dreptului de proprietate – nepreluarea efectivă a activelor împiedică BTT SA să le utilizeze sau să le valorifice la un nivel optim, dar și să asigure integritatea acestora.

3. Venituri nerealizate și risc de prescriere – în cazul SC Scorpion Est SRL, terenurile aflate în folosință fără angajamente legale au generat pierderi financiare prin neîncasarea contravalorii exploatării. Având în vedere perioada de aproximativ 17 ani de la încetarea relațiilor contractuale, există riscul prescrierii dreptului BTT SA de a solicita plata sumelor datorate.

Pe scurt:

1. Active înstrăinate – contracte anulate

• Estimare instanță: 2.040.034.000 ROL → 204.003,4 RON

2. Active utilizate fără angajamente legale

• SC VOX SA: 301.614,95 RON

• SC Laubat SRL: 51.000 RON

3. Creanțe uitate / nerecuperate

• 40.000 RON

4. Diferențe inventar 2023

• 852.972 RON

5. Achiziții IT nefuncționale

• 264.000 RON

Sumă totală estimativă actualizată:

204.003,4 + 301.615 + 51.000 + 40.000 + 852.972 + 264.000 ≈ 1.513.590,4 RON

Nr.	Faptă / Deficiență	Impact financiar	Impact juridic / administrativ	Gravitate
1	Pierderi de miliarde și active înstrăinate fără recuperare (26 contracte, sentință penală nr. 180/2014)	2,04 miliarde lei + evaluare internă 30 miliarde ROL	Litigii, risc de neopozabilitate a drepturilor, management defectuos al patrimoniului public	Foarte mare
2	Active utilizate fără angajamente legale (VOX SA, SC Laubat SRL, SC Scorpion Est SRL)	300.000 lei + venituri neîncasate pe ani	Lipsa controlului proprietarului, risc de prescriere	Foarte mare
3	Contracte de asociere cu active nepreluate (ex. contract nr. 146/1999 cu IZEXIM GROUP SRL)	Venituri pierdute / active necontrolate	Lipsă de transparență și control în administrarea patrimoniului	Mare
4	Lipsa unei evidențe clare pentru Pârâul Rece (9 contracte în participațiune)	Venituri neîncasate / dificultăți valorificare terenuri	Lipsa inventarului detaliat, risc de litigii	Mare
5	Achiziții IT nefuncționale și gestionate defectuos (264.000 lei)	Cheltuieli fără rezultat funcțional	Cumul de atribuții director general → risc de fraudă	Mare
6	Inventariere nefinalizată și date nereale (2023)	Diferențe stocuri: 852.972 lei vs. 477.898 lei	Lipsă de semnături, documente nereale, încălcare proceduri legale	Mare
7	Creanțe uitate și nerecuperate (>40.000 lei din 2016)	Pierdere venituri și risc de prescriere	Proceduri de recuperare neaplicate	Medie-Mare
8	Datorii vechi înregistrate nejustificat (99.191,44 lei)	Menținerea artificială a datoriilor	Posibilă denaturare situații financiare	Medie
9	Contracte de închiriere și chirii gestionate defectuos	Pierderi financiare	Riscuri pentru patrimoniu, neaplicare proceduri interne	Medie
10	Operațiuni contabile incorecte, ajustări și amortizări eronate	Impact pe rezultat financiar / amortizări	Înregistrări contabile incorecte, risc de raportare denaturată	Medie
11	Rezultatele inventarierii înregistrate cu întârziere (2021)	Limitat pe termen scurt	Imagine denaturată în situațiile financiare anuale	Mic-Medie

2025-08-25_AC_BTT