Groapa de gunoi Glina ia foc: RO-Alert, centura blocată și Bucureștiul sufocat

Glina a revenit spectaculos în atenția publică: nu cu planuri de modernizare, nu cu proiecte de mediu, ci cu un incendiu masiv care a declanșat sistemul RO-Alert. În după-amiaza de 29 august 2025, la ora 16:20, telefoanele locuitorilor din sud-estul Bucureștiului au început să sune și să vibreze simultan. Mesajul era clar: arde la groapa de gunoi, evitați zona.

Flăcări care se văd din depărtare

Flăcările s-au ridicat repede, norii de fum au început să se întindă peste șoseaua de centură, iar haosul în trafic nu a întârziat să apară. Cei care visau la o ieșire rapidă din Capitală s-au trezit parcați involuntar în mijlocul unei coloane de kilometri, cu mașina pornită și cu nervii întinși.

Ambuteiaj în loc de centură

Centrul Infotrafic a anunțat imediat restricții pe centura Capitalei, în zona Glina. Coloanele s-au format în câteva minute, iar șoferii au înțeles pe pielea lor ce înseamnă un RO-Alert tradus în practică: de la notificarea pe telefon la blocajul complet în față nu au trecut nici zece minute.

Grupurile de pe rețelele sociale s-au umplut instant de poze și filmări cu flăcările și cu coloana de mașini care părea o parcare interminabilă. Recomandarea oficială era să se evite zona. Recomandarea reală, pentru mulți, era să-și înarmeze răbdarea și să închidă geamurile ca să nu intre fumul.

Pompierii, în luptă cu focul

Intervenția a fost masivă. La început au venit 14 autospeciale, dar numărul a crescut rapid la 18. S-a încercat izolarea focului și protejarea locuințelor din apropiere, pentru că incendiul risca să se extindă. Fiecare oră în plus însemna mai mult fum, mai mult disconfort și mai multă poluare.

Cei care locuiesc în zonă știu deja ritualul: focul la Glina e aproape o tradiție. Din când în când, groapa de gunoi se transformă în torță și comunitățile apropiate devin involuntar spectatori la un spectacol toxic.

Istoria unei gropi care ia foc prea des

Nu este prima dată când Glina arde. În 2016, un incendiu de vegetație s-a întins pe aproximativ 6.000 de metri pătrați. Atunci, autoritățile au avut nevoie de autospeciale și chiar de un excavator pentru a stinge totul. În 2022, un centru de reciclare din zonă a luat foc, iar norul dens de fum a necesitat intervenția unui laborator CBRN pentru măsurători de toxicitate. În 2023, un depozit de mase plastice și carton a ars pe 500 de metri pătrați, din nou cu RO-Alert emis și cu panică printre locuitori.

Acum, în 2025, episodul se repetă aproape după același scenariu. Parcă am fi într-un teatru absurd unde piesa are titlul „Glina în flăcări”, iar publicul deja știe replicile dinainte.

Fumul invizibil al autorităților

Ceea ce frapează nu sunt doar incendiile, ci lipsa unor măsuri preventive. E firesc ca pompierii să intervină și să-și facă treaba impecabil. Problema reală e că aceleași locuri revin în actualitate de fiecare dată cu același tipar: ard, blochează traficul, sufocă locuitorii, iar apoi se așterne din nou liniștea până la următorul episod.

E greu să nu vezi aici o complicitate a indiferenței. Groapa de gunoi nu e un spațiu necunoscut, nu e un crater apărut din senin. E o zonă imensă, monitorizată, unde incendiile nu ar trebui să izbucnească la asemenea intensitate. Și totuși izbucnesc.

Bucureștiul, sufocat între gunoaie și fum

Într-un oraș deja apăsat de poluare, incendiile de la Glina adaugă un strat suplimentar de toxine în aer. Locuitorii din sud-estul Capitalei se trezesc periodic cu geamurile închise și cu senzația că trăiesc lângă un coș de fum industrial.

Ceea ce e mai grav e sentimentul că aceste episoade sunt tolerate, că nu există o strategie reală pentru ca Bucureștiul să scape de imaginea unui oraș care arde la periferie. Și nu vorbim doar de foc, ci de focul care se transformă în praf fin și ne intră în plămâni.

Lecția amară de după flăcări

La finalul zilei, tot ce rămâne este un gust amar și câteva întrebări fără răspuns. Cine răspunde pentru aceste incendii repetate? Ce măsuri se iau pentru a preveni noi episoade? Cât timp mai putem ignora că Bucureștiul își îneacă propriii locuitori în fum și nervi?

Glina arată ca un simbol al neputinței noastre de a gestiona problemele de bază: gunoiul, incendiile, poluarea, traficul. Între un RO-Alert și un ambuteiaj, oamenii obișnuiți se trezesc captivi într-o realitate toxică.

Și atunci, întrebarea e simplă: vrem să trăim într-o capitală europeană sau într-un oraș unde groapa de gunoi își decide singură agenda publică?

Glina: închisă… și totuși „activă”?

1. Da, a fost închisă formal… în 2019

Groapa de gunoi de la Glina a fost anunțată ca fiind închisă pe 18 februarie 2019. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a reacționat atunci furios, acuzând că notificarea a venit după ce fuseseră deja luați prin surprindere de suspendarea operațiunilor. Calea de rezervă? Transportul deșeurilor spre Vidra, un depozit considerat compatibil — cel puțin pe hârtie — pe termen lung.

2. Dar… lipsa autorizațiilor datează de mult mai înainte

În realitate, depozitul de la Glina funcționase fără autorizație integrată de mediu încă din 2017. A fost permis spre iunie 2007 și era reînnoit într-a doua jumătate de 2008, dar autorizația a expirat în iunie 2017 — de atunci funcționarea ei a fost, tehnic, ilegală.

3. Există încă presiuni și tentative de redeschidere

În 2021, o organizație de mediu a avertizat că Groapa Glina ar fi fost considerată pentru redeschidere, sub forma unei stații de sortare. Conform memoriilor publice, un soi de „petrificat focar ecologic” care ar fi din nou activ — “bombă chimică”, după cum i-au spus – a stârnit revolta localnicilor.

4. Situația juridico-administrativă… e încă… ambiguă

Până în 2023, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a confirmat că groapa de gunoi este închisă, dar că în continuare s-au făcut demersuri pentru o autorizare a activităților post-închidere (de ex. acoperire, sortare). Totuși, nicio activitate nouă nu ar fi fost autorizată oficial — iar celula 1 a fost, în opinia sa, acoperită și închisă.

5. O întrebare europeană… rămâne în plată

România a fost sancționată de Comisia Europeană pentru netratarea și neînchiderea corespunzătoare a unor depozite de deșeuri neconforme. Situația generală e aceeași: autorități locale și centrale bat pasul pe loc, în timp ce tensiunea tot crește.

Mafia gunoaielor e aici

Pe hârtie, groapa de gunoi de la Glina e închisă (în 2019), dar fișa tehnică a continuat să aibă probleme: operarea fără autorizație integrată (din 2017) și presiuni persistente de redeschidere sau reutilizare a sitului au menținut lucrurile în derivă. Nu e o zonă pe care o putem pune într-o „arhivă liniștită” — mai degrabă un mușuroi politicos acoperit, dar încă activ în agitațiile administrative și în vinclurile autoritare.