Au trecut 36 de ani de la naufragiul navei „Mogoșoaia”, în care și-au pierdut viețile 239 de români

Pe 10 septembrie se împlinesc 36 de ani de la cel mai tragic accident naval produs vreodată în România, scufundarea navei „Mogoșoaia” în rada Portului Galați după coliziunea cu un convoi de barje bulgar. În această tragedie și-au pierdut viețile 239 de români.

S-a așternut uitarea peste tragedia din septembrie 1989 în care şi-au pierdut viețile 239 de persoane. În urmă cu câțiva ani mai era oficiată o slujbă comemorare la monumentul ridicat de unul dintre supraviețuitori în apropierea locului în care s-a scufundat nava „Mogoșoaia”. Uneori mai venea primarul Galațiului să depună o coroană de flori. Acum doar rudele își mai amintesc de cei dispăruți în apele Dunării.

Accidentul s-a produs în dimineaţa de 10 septembrie 1989. La ora 8.10, nava de pasageri „Mogoşoaia” a plecat de la „Palatului Navigaţiei” din Galați spre satul Grindu, situat pe malul tulcean. Capacitatea navei era de 160 persoane, dar la bord erau 255 de pasageri şi 9 membri ai echipajului.

Numărul mare de pasageri se datora faptului că era o zi de duminică și mulți gălățeni mergeau la rudele din Grindu sau la pescuit. În cursa spre Grindu, „Mogoşoaia” a făcut o escală la Dana 46 din Portul „Bazinul Nou”, de unde a preluat docherii din schimbul 3. În momentul în care a ieşit din port, pentru a vira la stânga pe şenalul navigabil, s-a produs accidentul. Convoiul bulgăresc format din împingătorul „Petar Karanicev” şi şase barje, cu o lungime totală de 191 metri, naviga în amonte, spre Portul Ruse.

Comandantul navei „Mogoşoaia”, Ion Postolache, cu o vechime de 37 de ani în navigaţie a sesizat pericolul şi cu disperare a încercat să alerteze cu sirena echipajul convoiului bulgăresc. A pus motoarele pe „toată viteza înapoi” şi a încercat o eschivă spre stânga. Tardiv şi cei de pe „Petar Karamincev” au încercat să „frâneze” înaintarea convoiului de barje, punând motoarele pe „toată viteza înapoi”. Dar coliziunea nu a mai putut fi evitată.

Nava „Mogoşoaia” a fost lovită în bord de prima pereche de barje din convoi. Nava s-a înclinat puternic, a revenit pe linia de plutire, după care s-a înclinat din nou şi s-a răsturnat, scufundându-se.

Scafandrii care au ajuns la epavă au relatat scene de coșmar

Numai 16 pasageri au reuşit să se salveze. Unii au fost catapultaţi în apele Dunării în momentul în care nava s-a înclinat prima oară, după coliziunea cu barja. Între aceştia, Eugen Malihin, un copil de 4 ani, care a supravieţuit agăţat de o canistră de plastic.

Unii dintre cei care au reuşit să se salveze au povestit că în timp ce nava se scufunda, se auzeau din apele Dunării strigătele disperate ale celor rămaşi captivi în saloanele navei. Mulţi dintre ei au avut parte de o moarte groaznică. Au fost probabil clipe dureroase, în care părinţi şi copii au murit îmbrăţişându-se. Scafandrii care au ajuns la epavă au relatat scene de coşmar:

„Am ajuns pe fundul Dunării, la o adâncime de circa 24-26 de metri. Imaginea pasagerului <<Mogoşoaia>> era una de coşmar. La geamurile navei am zărit trupurile înlănţuite ale pasagerilor. N-o să le uit niciodată, pe feţele lor se întipărise spaima morţii. Implorau parcă să iasă la suprafaţă, să grăbim operaţiunea…”.

Principalul vinovat, comandantul împingătorului bulgar, eliberat după ce a stat după gratii numai două luni

Principalul vinovat a fost considerat comandantul împingătorului bulgar „Petar Karamincev”, Gheorghi Petrov Anghelovschi, dar deși a fost arestat și condamnat la 10 ani de închisoare, Anghelovschi a fost eliberat după ce a stat după gratii numai două luni.

Se presupune că marinarii de pe „Petar Karamincev“ sărbătoriseră ziua naţională a Republicii Populare Bulgare, de pe 9 septembrie şi în dimineaţa de 10 septembrie erau un pic mahmuri. Compania de navigaţie, Bulgaria River Fleet din Russe, a fost acţionată în instanţă, atât de rudele victimelor, cât şi de compania românească proprietară a navei „Mogoşoaia”, Navrom Galaţi.

Instanţele au acordat despăgubiri modice şi în 1993, Navrom Galaţi a deschis o nouă acţiune prin care a cerut reactualizarea daunelor la 1,12 milioane dolari. Procesul a trenat în instanţe.

Iniţial, comandantul împingătorului „Petar Karamincev”, Gheorghi Petrov Anghelovschi, fusese arestat şi condamnat la 10 ani de închisoare. După două luni, pe fondul schimbărilor politice din România şi Bulgaria, a fost eliberat.

În 1993, Înalta Curte de Casație și Justiție a acordat familiei fiecărei victime despăgubiri de la 30.000 la 80.000 de lei, sume care la vremea aceea erau ridicol de mici.