Diana Buzoianu riscă biodiversitatea Bălții Mici a Brăilei printr-un plan de management controversat

Ministerul Mediului, condus de userista Diana Buzoianu, propune abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 538/2011 și aprobarea unui nou Plan de management integrat pentru Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și siturile Natura 2000. Deși scopul declarat este alinierea la legislația europeană și protecția biodiversității, proiectul scoate în evidență mai multe vulnerabilități care pot compromite eficiența măsurilor de conservare.

Puterea concentrată la minister: transparență redusă

Proiectul propune ca noul plan de management să fie aprobat „prin ordin de ministru al Planului de management integrat pentru ariile naturale protejate”, în loc de Hotărâre de Guvern, cum se întâmpla anterior. Această schimbare nu este doar formală: ea transferă decizia de la un cadru guvernamental mai larg, supus controlului public și parlamentar, către un mecanism mai restrâns, aflat sub autoritatea exclusivă a ministrului.

Rezultatul poate fi o scădere semnificativă a transparenței: ordinea de aprobare, eventualele modificări ale planului și prioritățile de conservare pot fi adoptate fără consultarea largă a altor instituții sau a societății civile. Mai mult, concentrarea puterii decizionale într-un singur punct crește riscul de aplicare discreționară a măsurilor de conservare, în funcție de interese administrative sau politice, ceea ce poate afecta integritatea și obiectivele planului.

Vid legislativ și incertitudine juridică

Documentul încearcă să prevină un gol legislativ, introducând dispoziții tranzitorii: „intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern se va face în termen de 30 de zile… perioadă în care se va elabora și promova proiectul de ordin”.

Totuși, aceste măsuri nu oferă claritate pentru toate situațiile juridice existente. Avizele și contractele emise anterior pe baza HG 538/2011 pot rămâne în continuare într-o zonă ambiguă, fără bază legală clară. În această perioadă de tranziție, aplicarea normelor poate fi neuniformă sau contradictorie, iar implementarea măsurilor de conservare poate fi întârziată, afectând direct protecția speciilor și habitatelor.

Golul legislativ temporar ridică astfel un risc real de neconformitate cu legislația europeană, deoarece siturile Natura 2000 depind de existența unui plan de management aprobat pentru a-și menține statutul de arii protejate.

Complexitate excesivă: plan greu de implementat

Planul detaliază multiple etape de evaluare: inventarierea și cartarea habitatelor și speciilor, analiza impactului antropic și elaborarea măsurilor de gospodărire. Conform documentului: „evaluarea elementelor de biodiversitate: inventarierea, cartarea, evaluarea stării de conservare, identificarea amenințărilor actuale și potențiale și stabilirea măsurilor de conservare pentru speciile și habitatele forestiere și neforestiere”.

Această complexitate poate genera provocări semnificative în implementare, inclusiv consum ridicat de resurse umane și financiare, coordonare dificilă între departamente și întârzieri în aplicarea efectivă a măsurilor de conservare. În practică, planul riscă să rămână mai degrabă un document tehnic cuprinzător decât un instrument aplicabil pe teren.

Consultarea publică insuficient clarificată

Deși proiectul prevede „organizarea dezbaterilor publice aferente realizării planului de management”, modul concret de integrare a observațiilor comunităților locale sau ale ONG-urilor nu este detaliat.

Această lipsă de claritate poate fi interpretată ca o decizie centralizată, luată la nivel ministerial, fără implicarea reală a actorilor locali sau a părților interesate. Rezultatul poate fi o scădere a acceptabilității sociale a planului și dificultăți în aplicarea măsurilor, deoarece comunitățile și organizațiile locale nu se simt implicate sau reprezentate.

Abrogarea rapidă a HG 538/2011: risc pentru biodiversitate

Documentul subliniază că „fără un plan de management aprobat, situl de importanță comunitară ROSC10006 Balta Mică a Brăilei nu poate fi desemnat arie specială de conservare și nici nu poate fi asigurată starea de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar”.

Totuși, abrogarea HG 538/2011 înainte ca noul plan să fie finalizat creează un gol temporar de protecție. În această perioadă, activități care ar putea afecta speciile sau habitatele vulnerabile nu sunt reglementate clar, ceea ce expune biodiversitatea la riscuri imediate și poate compromite obiectivele legale ale Uniunii Europene privind conservarea speciilor și habitatelor.

Între bune intenții și riscuri reale

Proiectul urmărește modernizarea managementului Parcului Balta Mică a Brăilei și al siturilor Natura 2000, dar ridică semne de întrebare majore:

• reducerea transparenței prin aprobarea planului prin ordin de ministru;

• risc de vid legislativ și incertitudine juridică;

• complexitate care poate întârzia aplicarea măsurilor de conservare;

• consultare publică neclară;

• gol temporar în protecția biodiversității prin abrogarea HG 538/2011.

În timp ce obiectivul final este alinierea la legislația UE, vulnerabilitățile proiectului pot afecta eficiența măsurilor de protecție și stabilitatea legală a gestionării ariilor protejate.

HG-abrogare-HG-538-570