Ședință CSAT la Cotroceni, despre procedurile pentru doborârea dronelor

Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a reunit joi, la ora 12.00, la Palatul Cotroceni, într-o ședință convocată de președintele României, Nicușor Dan. Principala temă de pe ordinea de zi a vizat stabilirea procedurilor clare pentru doborârea dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian național și definirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau aproba asemenea măsuri.

Amenințările aduse de drone

Administrația Prezidențială a transmis prin intermediul unui comunicat de presă că discuțiile din CSAT au vizat obiectivele ce necesită măsuri de protecție împotriva amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord, precum și cerințele tehnice generale pentru implementarea acestor măsuri. Totodată, a fost analizată stabilirea procedurii de informare privind acțiunile întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian.

În comunicat se arată că, pe lângă subiectele referitoare la drone, au fost discutate și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.

Moșteanu: „Avem toate procedurile și capabilitățile”

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat că România este pregătită să reacționeze atât în cazul dronelor, cât și al avioanelor cu pilot care pătrund în spațiul aerian național.

14:51 • ACTUALITATE

CSAT a stabilit cine poate doborî dronele și aeronavele neautorizate în România

06:24, 23.09.2025 • POLITICĂ

Ministrul Apărării explică deciziile CSAT privind dronele străine: E doar o clarificare operațională

„Noi suntem în legătură cu aliații NATO, avem ceea ce se cheamă early warnings, le vedem venind spre noi din timp. Au fost cazuri în care avioane rusești au mușcat din Flight Information Region, o regiune peste Marea Neagră controlată de la București. Au mai fost cazuri, însă nu au fost amenințări directe. Există aceste proceduri de interceptare, avem avioane care sunt pregătite tot timpul, 24 din 24, cu armament și cu piloți, să se ridice de la sol. Deci avem toate procedurile și toate capabilitățile la locul lor”, a declarat Moșteanu.

El a subliniat că, în cazul avioanelor, aprobarea de principiu aparține ministrului Apărării, în timp ce pentru drone decizia finală revine comandantului militar al operațiunii.

Incidentul cu drona rusească

Un caz recent a pus în discuție aceste proceduri. Pe 13 septembrie, două aeronave F-16 din Baza 86 Fetești au decolat pentru a monitoriza situația aeriană la granița cu Ucraina, după ce o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc.

„Forțele Aeriene Române au interceptat astăzi, 13 septembrie, o dronă rusească intrată în spațiul aerian național. Două aeronave F-16 au fost ridicate de urgență și au urmărit drona până la dispariția acesteia de pe radar, în zona Chilia Veche. România își apără spațiul aerian și rămâne vigilentă în fața agresiunii rusești”, anunța Moșteanu.

Ministrul a precizat atunci că piloții „au avut autorizarea să doboare drona”, dar au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul. „E o decizie de profesionalism și responsabilitate”, a punctat Moșteanu.

Reacția Rusiei

Ambasada Rusiei la București a negat că drona ar fi avut proveniență rusească și a catalogat incidentul drept „o provocare intenționată a regimului de la Kiev”. Reprezentanții misiunii diplomatice au respins protestul Ministerului de Externe român, considerându-l „nefondat și nejustificat”.

În replică, Moșteanu a subliniat că România rămâne în coordonare permanentă cu aliații NATO și că armata își va continua planurile de pregătire și înzestrare.

„România condamnă ferm aceste provocări venite din partea Rusiei și rămâne vigilentă în fața agresiunii rusești”, a afirmat ministrul Apărării.