Eurodeputații români avertizează: propunerea de buget a Comisiei Europene pentru 2028-2034 aduce riscuri majore pentru România

Discuțiile de la Bruxelles privind noul cadru financiar multianual (CFM) al Uniunii Europene, programat pentru perioada 2028-2034, au stârnit reacții critice din partea eurodeputaților români.

Deși negocierile vor continua cel mai probabil până la finalul lui 2027, reprezentanții României au ridicat deja multiple semnale de alarmă, vizând atât filosofia propusă de Comisia Europeană, cât și impactul asupra finanțărilor tradiționale de care a beneficiat România în ultimele decenii, conform Agerpres.

Bugetul de „două trilioane” și jocul cifrelor

Comisia Europeană a prezentat în iulie și septembrie o propunere de buget de aproape 2 trilioane de euro, catalogat drept cel mai mare din istoria Uniunii. Totuși, potrivit eurodeputatului Siegfried Mureșan (PNL, PPE), raportor pentru noul CFM, cifrele sunt înșelătoare. Dacă anterior bugetele erau raportate la valoarea banilor din 2018, acum calculele au fost ajustate la inflația estimată pentru 2028-2034, mascând astfel reducerile reale.

Pentru pilonul I al Politicii Agricole Comune (PAC), fondurile pentru fermieri ar scădea de la 295 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 (valoarea banilor din 2018) la 265 de miliarde de euro (valoarea banilor din 2025). „Este o reducere semnificativă, ascunsă printr-un șiretlic contabil”, a acuzat Mureșan.

Venituri incerte și taxe contestate

Vicepreședintele PE Victor Negrescu (PSD, S&D) a atras atenția că propunerea se bazează pe „sume fictive”, adică venituri suplimentare încă neaprobate. Printre acestea se numără o taxă pe corporații, ce necesită unanimitatea statelor membre. „Există riscul ca aceste resurse să nu fie aprobate, ceea ce ar pune sub semnul întrebării întregul buget”, a explicat Negrescu.

Mai mult, ponderea fondurilor gestionate direct de Bruxelles ar urma să crească la 50%, față de o treime în prezent, ceea ce reduce autonomia statelor membre.

Fuzionarea PAC cu politica de coeziune, o amenințare directă

Unul dintre punctele cele mai criticate de eurodeputații români este ideea Comisiei de a contopi politica agricolă comună cu politica de coeziune. Siegfried Mureșan a avertizat că o astfel de schimbare ar elimina pilonul II al PAC (dezvoltarea rurală), punând fermierii în competiție directă cu autoritățile locale pentru aceiași bani. „Ar însemna sfârșitul PAC așa cum o știm și fragmentarea pieței unice europene”, a subliniat acesta.

Maria Grapini (PSD, S&D) a calificat propunerea drept „risc major pentru România”, întrucât ar putea forța guvernele să aleagă între finanțarea agriculturii și a infrastructurii. La rândul său, Nicu Ștefănuță (independent, Verzi) a avertizat că centralizarea excesivă va reduce competitivitatea și a pledat pentru acces direct al primarilor la fondurile europene, fără intermedierea guvernelor naționale.

Cofinanțarea, obstacol pentru fermierii români

Un alt punct critic ridicat de eurodeputații AUR, Georgiana Teodorescu și Gheorghe Piperea, este creșterea nivelului de cofinanțare cerut fermierilor. Dacă acum acesta este, în medie, de 15%, în noul buget ar putea ajunge la 30-60%. „Pentru fermele mici și mijlocii din România, o astfel de povară financiară va însemna falimente în lanț”, a avertizat Piperea.

Daniel Buda (PNL, PPE) a subliniat, la rândul său, nevoia de predictibilitate și a reamintit că „nu dăm bani fermierilor, ci pentru securitatea alimentară a Uniunii Europene”.

Buget pentru apărare și critici de legalitate

Propunerea CE prevede 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu cosmic, o creștere de cinci ori față de perioada actuală. Gheorghe Piperea a contestat legalitatea acestor alocări, subliniind că Uniunea nu are competențe clare în domeniul apărării și amintind că programul SAFE, lăudat ca fiind un succes pentru România, este contestat la Curtea de Justiție a UE.

Sănătatea și taxele pe tutun, între speranțe și nemulțumiri

Vlad Voiculescu (USR, Renew) a reclamat subfinanțarea programelor europene pentru sănătate, precum Planul European de Luptă împotriva Cancerului. Totuși, el a salutat introducerea unei taxe pe tutun la nivel european, considerată o sursă stabilă și independentă de venituri.

Transport și mobilitate militară: un capitol avantajos pentru România

Gheorghe Falcă (PNL, PPE), raportor al PE pe transport și turism, a evidențiat aspectele pozitive ale propunerii. România ar putea beneficia suplimentar de fonduri pentru mobilitate militară, alocate doar statelor din flancul estic al UE, dar și de investiții în rețeaua TEN-T, ce va conecta România cu Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest.

Un buget perceput ca „supercentralizat” și „contrar intereselor României”

Majoritatea eurodeputaților români consideră că filosofia Comisiei Europene slăbește politicile tradiționale din care România a beneficiat cel mai mult: PAC și politica de coeziune. Siegfried Mureșan a calificat propunerea drept „contrară intereselor României”, iar Dan Barna (USR, Renew) a descris-o ca o „supercentralizare” ce reflectă structura Comisiei von der Leyen.

Iuliu Winkler (UDMR, PPE) a reamintit că negocierile vor fi lungi și dificile: „La precedentul CFM am avut 8.000 de amendamente doar în Comisia pentru Agricultură”.