Veste fierbinte din BNR: Big Brother-ul creditelor se extinde

Banca Națională a României (BNR) a emis un regulament care restructurează și extinde semnificativ modul în care este monitorizat riscul de credit în România.

Cunoscută sub acronimul CRC (Centrala Riscului de Credit), baza de date a BNR devine un instrument de supraveghere mult mai complex și mai cuprinzător, integrând noi jucători-cheie de pe piața financiară și monitorizând, în premieră, creanțele cumpărate și administrate de firmele de recuperare, conform regulamentului publicat în Monitorul Oficial..

Documentul integrează sub umbrela BNR băncile, IFN-urile dar și entitățile mai noi precum furnizorii de servicii de finanțare participativă (crowdfunding) și, cel mai important, recuperatorii și administratorii de creanțe.

Ce se schimbă în marea bază de date a BNR?

Până în prezent, CRC colecta preponderent informații de risc de credit (credite, angajamente) și date despre fraudele cu carduri de la instituțiile de credit și cele financiare nebancare (IFN). Noul regulament aduce schimbări majore, structurând baza de date în șase fișiere distincte și introducând două categorii noi de informații esențiale:

19:08, 23.09.2025 • ECONOMIE

Românii iau mai multe credite, dar statul se împrumută dublu. Datele BNR arată o creștere îngrijorătoare a datoriei publice

06:16, 18.09.2025 • ECONOMIE

Valentin Lazea (BNR): Inflația poate coborî la 3,5% până în decembrie 2026, dar doar cu pachetul fiscal aplicat integral

1. Informația de risc de credit: Detaliile clasice despre debitori și expunerile lor (credite, garanții).
2. Informația despre fraudele cu carduri: Date despre încălcările contractuale grave.
3. Informația despre creanțele de recuperat: Aceasta este noutatea majoră! Acum, recuperatorii și administratorii de creanțe vor raporta lunar către BNR informații despre creanțele achiziționate sau administrate, rezultate din contractele de credit.

Cine raportează acum la CRC?

Lista „persoanelor declarante” se mărește, incluzând:

• Instituțiile de Credit și Sucursalele Străine (inclusiv băncile de dezvoltare nou-înființate).
• IFN-urile înscrise în Registrul Special.
• Instituțiile de Plată și Emitenții de Monedă Electronică care acordă credite.
• Furnizorii de Finanțare Participativă (Crowdfunding) autorizați de ASF.
• Recuperatorii de Creanțe și Administratorii de Credite înregistrați la ANPC.

Pragul de alarmă rămâne la 20.000 de Lei

O veste care îi vizează direct pe românii, limita de raportare pentru riscul individual al unui debitor (suma datorată) rămâne stabilită la sau peste 20.000 de lei (aproximativ 4.000 de euro). Atât băncile, cât și, în premieră, firmele de recuperare, vor raporta la CRC doar debitorii a căror expunere depășește acest prag.

Grupul de clienți aflați în legătură

Regulamentul detaliază și modul de raportare a „riscului global” și a „grupurilor de clienți aflați în legătură”. Asta înseamnă că BNR va avea o imagine mult mai clară nu doar asupra creditului luat individual de o persoană sau companie, ci și asupra totalului datorat de un grup de entități interconectate (de exemplu, soț-soție sau firme din același holding).

Șapte ani de memorie financiară

Toate informațiile colectate, fie că vorbim de credite restante, fraude cu carduri, sau noile creanțe de recuperat, vor fi păstrate în baza de date a CRC pe o perioadă de 7 ani de la data înscrierii.

Această durată extinsă subliniază importanța istoricului financiar și poate influența serios capacitatea unui debitor de a obține finanțare pe termen lung, chiar și după ce datoria inițială a fost rezolvată sau vândută.

Transparență și acreditare

Noul Regulament impune și cerințe stricte de securitate și acces. Persoanele declarante trebuie să desemneze angajați special acreditați (între 2 și 5) care vor avea acces la aplicația informatică a CRC. De asemenea, toate instituțiile financiare au obligația de a-și informa debitorii/titularii de creanțe de recuperat cu privire la posibilitatea de a fi raportați la CRC.