Românii, codaşi în Europa la orele suplimentare petrecute muncind. Ce rol au bugetarii în ecuaţie

România se numără printre țările în care angajații fac cele mai puține ore suplimentare din Uniunea Europeană. Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat pentru al doilea trimestru al anului 2025, doar 5,9% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani lucrează mai mult de 45 de ore pe săptămână. Țara noastră se află astfel la coada clasamentului european, alături de Bulgaria și Letonia.

Grecia, campioană la ore suplimentare

La nivel european, 10,8% dintre angajați depășesc pragul de 45 de ore săptămânale, însă Grecia se detașează net, cu un procent de 20,9%. Practic, mai mult de unul din cinci greci lucrează peste program, procentul fiind de aproape două ori mai mare decât media Uniunii Europene.

După Grecia, cele mai ridicate valori se înregistrează în Cipru (16,6%) și Malta (14,6%).

Cât muncesc românii

În contrast cu Grecia, România se află printre statele cu cel mai mic procent al angajaților care depășesc 45 de ore de muncă pe săptămână, alături de Bulgaria (2,5%) și Letonia (4,1%). Aceste date indică faptul că majoritatea salariaților români se încadrează în programul standard de lucru.

07:02, 27.09.2025 • ECONOMIE

Mii de români au rămas fără pâine. Care este cel mai afectat domeniu de concedieri

11:05, 17.09.2025 • Administratie

Austeritatea loveşte în bugetari. O instituţie reduce zeci de posturi şi face economie de milioane

De altfel, România se situează printre țările cu cel mai mare procent al angajaților care muncesc între 20 și 44 de ore pe săptămână – categoria considerată normală de Eurostat. Astfel, 90,6% dintre lucrătorii români se încadrează în acest interval, o cifră apropiată de cea din Bulgaria (92,8%) și Letonia (86,9%).

De ce nu stau angajaţii peste program

Ponderea redusă a românilor care muncesc peste 49 de ore pe săptămână are mai multe cauze.

În primul rând, România are un sector public extins, cu sute de mii de angajați în administrație, educație, sănătate și alte instituții bugetare. Aceștia lucrează, de regulă, în baza unui program fix, de 8 ore pe zi, iar legislația muncii limitează orele suplimentare, care sunt plătite sau compensate prin timp liber. Astfel, spre deosebire de alte țări unde munca peste program este mai frecventă, în România bugetarii trag media în jos.

În al doilea rând, piața muncii românească are un procent relativ scăzut de persoane care lucrează pe cont propriu comparativ cu alte state, cum ar fi Grecia.

Datele europene arată că tocmai lucrătorii independenți sunt cei mai predispuși la program prelungit: 27,5% dintre ei muncesc peste 49 de ore săptămânal, față de doar 3,4% dintre angajați. Cum România are mai puțini freelanceri sau mici antreprenori comparativ cu alte state sudice, procentul celor care muncesc mult este redus.

De asemenea, cultura muncii și nivelul salariilor joacă un rol important. În România, angajatorii evită orele suplimentare plătite, preferând să limiteze programul sau să angajeze mai mulți lucrători pe salarii moderate.

Spre deosebire de Franța sau Grecia, unde presiunea competitivă și costul vieții duc la un program mai lung, în România productivitatea mai scăzută și nivelul general al veniturilor reduc necesitatea muncii peste program.

România, codașă la munca part-time

Un alt indicator relevant este cel privind munca în regim part-time (cu până la 19 ore lucrate pe săptămână). La nivelul Uniunii Europene, 16,9% dintre lucrători au un astfel de program, însă România se află printre statele unde acest tip de muncă este foarte puțin răspândit – doar 3,5% dintre angajați lucrează cu fracțiune de normă.

Cele mai ridicate procente de angajați part-time se înregistrează în Olanda (26,8%), Danemarca (25,5%) și Austria (25,3%), țări cu tradiție în flexibilizarea pieței muncii și în sprijinirea programelor adaptate nevoilor personale.

Prin comparație, România, Bulgaria (4,6%) și Grecia (6,1%) rămân țări cu piețe de muncă predominant bazate pe normă întreagă.