Stelian Bujduveanu acuză sectoarele că încasează toţi banii, în timp ce Primăria Generală rămâne cu datorii

Primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, atrage atenția asupra unui dezechilibru administrativ și financiar care, spune el, împiedică dezvoltarea coerentă a Bucureștiului. Edilul vorbește despre o separare între sarcini și resurse care lasă administrația generală cu atribuții majore, dar fără venituri proprii suficiente pentru a le acoperi.

Potrivit declarațiilor făcute în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Bujduveanu a explicat că distribuirea actuală a încasărilor fiscale între Primăria Capitalei și primăriile de sector creează tensiuni financiare și lipsă de responsabilitate unitară la nivel metropolitan.

„Nu se va rezolva problema sistemică a Bucureștiului dacă statul român nu va înțelege că Bucureștiul trebuie lăsat în pace să guverneze. Guvernul nu intervine peste alte UAT-uri din țară. Nu poți să pui accentul doar să favorizezi sectoarele”, a spus primarul interimar.

Producția de energie termică — o problemă structurală

Un punct central al criticilor primarului interimar îl reprezintă gestionarea sistemului de termoficare.

19:07 • POLITICĂ

Bucureștiul, între modernizare și stagnare. Primarul interimar evidențiază principalele crize ale Capitalei

13:49, 08.10.2025 • ACTUALITATE

Incendiu puternic în zona Pallady din București, intervenție de urgență a pompierilor

„Capitala este singurul oraș din țară care nu deține producția de energie termică, deși tot ea trebuie să asigure livrarea agentului termic către populație”, a declarat Bujduveanu, subliniind o anomalie administrativă comparativ cu alte municipii unde centralele au fost transferate autorităților locale.

El a mai arătat că, în București, centralele rămân în administrarea unei companii aflate în subordinea Ministerului Energiei, ceea ce complică coordonarea serviciilor și responsabilitățile Primăriei Generale.

Cum se împart veniturile din impozite și taxe

Edilul a detaliat mecanismele prin care sectoarele obțin venituri proprii: primăriile de sector încasează direct taxe și impozite pe proprietate, ceea ce le permite să-și creeze bugete locale substanțiale.

„Primarii de sector încasează taxele și impozitele pe proprietate. Cele 5 miliarde, fără să treacă prin, să spunem așa, prin conturile Ministerului Finanțelor, se încasează la sectoare și se fac venituri la bugetul propriu. Pe lângă aceste 5 miliarde, mai sunt cele 10 miliarde din impozitul pe proprietăți care se repartizează. 50-50, 50% rămân la Primăria Capitalei, 50% se împart pe sectoare”, a explicat Bujduveanu.

Sectoarele, avantaje financiare față de Primăria Generală

Primarul spune că, în acest context, Primăria Capitalei a ajuns dependentă de banii trimiși lunar de Guvern, pentru că nu dispune de surse proprii de venit și nici de un sistem propriu de colectare a taxelor. În timp ce primăriile de sector își asigură bugetele din impozitele locale și din cota-parte care le revine, administrația generală a Bucureștiului rămâne fără resurse pentru a susține serviciile publice esențiale. Situația este cu atât mai paradoxală, cu cât nivelul taxelor și impozitelor este stabilit chiar de Consiliul General și de Primăria Capitalei, dar sumele rezultate merg, în mare parte, către sectoare.

Potrivit primarului interimar, această schemă înseamnă că sectoarele dispun de resurse proprii considerabile, în timp ce Primăria Capitalei nu are surse directe stabile de finanțare și depinde în mare măsură de alocările de la bugetul de stat.

Această situație, spune el, generează un dezechilibru: sectoarele pot finanța proiecte locale și cheltuieli curente, în timp ce administrația generală se confruntă cu datorii și cu responsabilități majore privind infrastructura și serviciile municipale.

Bujduveanu a atras atenția asupra dificultății coordonării proiectelor care au impact la scară largă, atunci când finanțarea și deciziile sunt fragmentate între șase entități (Primăria Generală și cele șase primării de sector). El a pledat pentru o revizuire a cadrului administrativ care să permită o mai bună distribuire a responsabilităților și resurselor, pentru a facilita o dezvoltare unitară a Bucureștiului.