Catedrala Națională: Turlele care ridică economia Bucureștiului

Catedrala Națională este un proiect cu implicații economice concrete. Dincolo de dimensiunea sa monumentală și de rolul spiritual, construcția influențează turismul, comerțul local și ocuparea forței de muncă, oferind capitalei o sursă de venit și dezvoltare urbană.

Costul construcției

Catedrala Națională a fost ridicată în mare parte din fonduri publice – aproximativ 90% provin din bugetul de stat și al Primăriei Capitalei. Costul total al proiectului se ridică la câteva sute de milioane de euro, o sumă importantă, dar relativ mică dacă o comparăm cu investițiile publice realizate între 2010 și 2025. În această perioadă, România a alocat între 130 și 150 de miliarde de euro în infrastructură publică, incluzând școli, spitale, autostrăzi, modernizarea rețelelor de apă și canalizare, precum și alte proiecte esențiale pentru dezvoltarea socio-economică, conform consilierului prezidențial Radu Burnete.

Astfel, cheltuielile pentru Catedrala Națională reprezintă doar o fracțiune minoră din totalul investițiilor publice. Într-un scenariu ideal, cu o administrare mai eficientă și mai puțină corupție, resursele disponibile ar fi putut fi direcționate către un număr mai mare de proiecte de infrastructură sau servicii publice. Cu toate acestea, construcția catedralei nu a blocat alte investiții majore, iar proiectul se înscrie într-un context mai larg de dezvoltare urbană și economică a Bucureștiului.  ”Nu construcția acestei catedrale este motivul pentru care nu avem suficiente spitale, creșe, case de bătrâni, porturi sau autostrăzi. Oricât de scumpă ea reprezintă o sumă infimă din banii publici care au fost investiți și dacă îi administram mai bine, dacă am fi avut mai puțină corupție, achiziții publice mai simple, mai puțină birocrație, mai multă stabilitate guvernamentală am fi avut mai multe și mai bune din toate. Nu construcția acestei catedrale a făcut să avem mai puține și nici faptul că acum este aproape gata ne va face să avem în viitor mai multe”, a spus Burnete.

Impact economic direct

Catedrala Națională are un potențial economic direct semnificativ. Analizele bazate pe date oficiale estimează că, în următorii 10 ani, aceasta va genera venituri directe de aproximativ 320 milioane de euro. Aceste venituri provin din bilete de intrare, tururi ghidate, vânzarea de suveniruri și participarea la evenimente culturale și religioase, iar fiecare vizitator este estimat să cheltuiască, în medie, circa 200 de euro.

08:30, 26.10.2025 • ACTUALITATE

Moment istoric la Catedrala Națională. Apariție șocantă la marele eveniment de sfințire

11:46, 24.10.2025 • ACTUALITATE

Sfințirea picturii Catedralei Naționale, moment istoric pentru Patriarhia Română. Peste 100.000 de oameni așteptați la ceremonie

Se preconizează că, imediat după sfințire, Catedrala va atrage anual peste 100.000 de vizitatori suplimentari, cu o creștere anuală prognozată de 10%. Această creștere va stimula direct sectoare conexe precum hoteluri, restaurante, transport urban, ghidaj turistic și magazine de suveniruri, generând un flux constant de venituri suplimentare pentru economia locală și consolidând rolul Bucureștiului ca destinație turistică regională.

Efecte indirecte și crearea locurilor de muncă

Pe lângă veniturile directe, Catedrala Națională va genera efecte economice indirecte semnificative. Aplicând un multiplicator economic de 1,8, stimularea indirectă a activităților economice conexe – hoteluri, restaurante, transport, servicii culturale – se ridică la aproximativ 575 milioane de euro până în 2035.

De asemenea, proiectul poate crea între 1.500 și 3.000 de locuri de muncă permanente în sectorul turistic și serviciilor conexe, contribuind la reducerea șomajului urban, la dezvoltarea capitalului uman local și la creșterea veniturilor salariale în București. Aceste beneficii economice susțin ideea că investiția nu este doar simbolică sau religioasă, ci aduce valoare concretă pentru economie și comunitate.

Analiza cost-beneficiu

Raportul cost-beneficiu arată un randament pozitiv. Costul inițial al construcției, raportat la beneficiile economice estimate, indică un impact semnificativ: veniturile directe și indirecte cumulate pot ajunge la aproximativ 800 milioane de euro în următorii 10 ani.

Aceasta înseamnă că, dincolo de valoarea simbolică, Catedrala Națională contribuie concret la dezvoltarea turismului urban, la creșterea veniturilor locale și la stimularea sectoarelor conexe. În termeni economici, proiectul se poate considera un stimulent pentru întreaga economie a capitalei, cu un randament comparabil cu alte investiții publice majore de infrastructură.

Rolul turistic și cultural

Amplasată lângă Palatul Parlamentului, Catedrala oferă o contrapondere arhitecturală simbolică și contribuie la refacerea peisajului urban al Bucureștiului, afectat de clădirile comuniste. Fiind cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, cu o înălțime de 110 metri și o capacitate de peste 5.000 de credincioși, Catedrala devine un punct de atracție major pentru pelerini, turiști culturali și familii din Europa de Est.

Comparativ cu Catedrala Sf. Ștefan din Viena, care atrage anual peste un milion de vizitatori și generează venituri semnificative pentru oraș, Catedrala Națională poate deveni un catalizator turistic pentru România. Proiectul contribuie astfel la atingerea obiectivului național de 5% din PIB generat de turism până în 2030, consolidând Bucureștiul ca destinație culturală și religioasă de prim rang.