Somnul cu lumină artificială, factor ascuns pentru infarct și accident vascular cerebral

Un gest aparent banal, lăsarea luminii aprinse în timpul nopții, ar putea avea consecințe mult mai grave decât simpla perturbare a somnului. Potrivit unui studiu recent publicat în JAMA Network Open și citat de CNN, expunerea la lumină artificială în timpul somnului este asociată cu o creștere semnificativă a riscului de boli cardiovasculare, considerate principalele cauze de deces la nivel mondial.

Riscuri crescute pentru insuficiență cardiacă și accident vascular

Cercetarea arată că persoanele care dorm în camere intens iluminate, comparabile cu cele în care rămâne aprinsă o plafonieră, se confruntă cu riscuri alarmante. În cifre, riscul de insuficiență cardiacă crește cu 56%, cel de boală coronariană cu 32%, iar probabilitatea unui accident vascular cerebral urcă cu 28%.

Specialiștii subliniază că nu este vorba doar despre o corelație generală, ci despre o asociere constantă între nivelul de lumină nocturnă și incidența problemelor cardiace.

Cel mai amplu studiu de până acum

Analiza a fost realizată de o echipă de cercetători de la Flinders University din Australia și s-a bazat pe datele a aproape 89.000 de persoane din cadrul proiectului UK Biobank.

Voluntarii, cu o vârstă medie de 62 de ani, au purtat timp de o săptămână dispozitive care au monitorizat nivelul de lumină din jurul lor, în intervalul 00:30-06:00. Starea lor de sănătate a fost urmărită ulterior pe o perioadă de aproape nouă ani.

Rezultatele au confirmat o legătură clară între expunerea crescută la lumină artificială pe timpul nopții și riscul de infarct miocardic, fibrilație atrială sau alte tulburări ale inimii.

Femeile și tinerii, mai vulnerabili

Un alt aspect relevat de cercetare este că efectele negative nu se manifestă la fel pentru toată lumea. Femeile au fost identificate ca fiind mai predispuse la insuficiență cardiacă și boală coronariană, în timp ce persoanele mai tinere prezentau un risc mai mare de fibrilație atrială.

Această diferență de impact sugerează că lumina nocturnă acționează în combinație cu alți factori biologici și de stil de viață, care variază în funcție de vârstă și sex.

Cum afectează lumina artificială organismul

Expunerea la lumină, chiar și una de intensitate redusă, inhibă secreția de melatonină, hormonul care reglează somnul și ritmul circadian. Odată dereglat, acest ceas biologic influențează negativ metabolismul, crește tensiunea arterială și favorizează inflamațiile cronice. Toți acești factori sunt legați direct de bolile cardiovasculare.

Mai mult, alte cercetări arată că lumina nocturnă afectează celulele endoteliale ale arterelor, ceea ce sporește riscul de cheaguri de sânge, infarct sau accident vascular cerebral.

Medicii sugerează câteva măsuri simple pentru a limita expunerea la lumină în orele de somn. Printre acestea:

• reducerea utilizării ecranelor cu lumină albastră cu cel puțin patru ore înainte de culcare,
• stingerea luminilor inutile,
• utilizarea becurilor cu lumină caldă,
• montarea de draperii opace sau folosirea unei măști pentru ochi,
• evitarea ceasurilor luminoase din dormitor.

Dacă stingerea completă a luminii nu este posibilă, specialiștii recomandă folosirea unei surse slabe de lumină roșiatică, care perturbă cel mai puțin secreția de melatonină.

Citeşte şi: De ce te simți mereu obosit dimineața, chiar dacă dormi suficient. Cine îți sabotează somnul

Autorii studiului atrag atenția că majoritatea participanților au fost de origine caucaziană, ceea ce poate limita aplicarea concluziilor la scară globală. De aceea, sunt necesare noi cercetări în alte regiuni și culturi pentru a confirma amploarea efectului.

Chiar dacă nu stabilește o relație de cauzalitate directă, studiul este considerat cea mai amplă analiză de până acum privind impactul luminii nocturne asupra sănătății inimii.