Luna plină din noiembrie se apropie de Pământ. Când şi cum poate fi observat fenomenul

Luna va străluci zilele viitoare mai mare și mai luminoasă ca de obicei, într-un spectacol vizibil cu ochiul liber din toate colțurile lumii. Astrul nopții va ajunge miercuri, 5 noiembrie, la perigeu, cel mai apropiat punct al său față de Pământ, oferind una dintre cele mai frumoase imagini ale anului. Este a doua dintr-o serie de trei superluni consecutive.

Lună uriașă pe cerul de noiembrie

În noaptea de 5 spre 6 noiembrie, satelitul natural al Pământului se va afla la doar 356.500 de kilometri distanță, cu aproape 30.000 km mai aproape decât media orbitală. Privită de pe Pământ, Luna va părea cu peste 7% mai mare și mai luminoasă decât o lună plină obișnuită.

Fenomenul este rezultatul unei coincidențe cosmice: faza de lună plină se suprapune cu momentul în care Luna trece prin perigeu, punctul cel mai apropiat de planeta noastră.

Deși diferența reală de mărime nu este uriașă, ochiul uman percepe superluna ca fiind spectaculoasă – mai ales la orizont, când efectul de „lună gigantică” este accentuat de perspectivele vizuale ale reliefului și ale clădirilor.

10:25, 07.09.2025 • NECONVENTIONAL

Eclipsa totală de Lună din 7 septembrie 2025, vizibilă și din România

18:26, 30.08.2025 • LIFESTYLE

Prima lună „sângerie” în 6 ani vizibilă în România. Este ultima eclipsă de lună din acest an

De ce se numește „Superluna Castorului”

În Statele Unite, fiecare lună plină are o denumire populară, moștenită din tradițiile nativilor americani și adaptată de coloniștii europeni. Noiembrie este luna castorilor, „Beaver Moon”, pentru că în această perioadă animalele își întăresc barajele și se pregătesc de iarnă. Superluna din acest an a preluat astfel numele simbolic de „Superluna Castorului”.

Legenda spune că, în lumina rece și clară a lunii de noiembrie, castorii pot fi văzuți construind neobosiți pe malurile râurilor. Denumirea a rămas și s-a extins, devenind parte din calendarul popular al fenomenelor cerești, alături de „Luna Căpșunilor”, „Luna Florilor” sau „Luna Vânătorului”.

Termenul de „superlună”, însă, este mult mai recent. A fost folosit pentru prima dată în 1979 de astrologul american Richard Nolle, care a dorit să descrie exact această suprapunere între faza de lună plină și apropierea maximă de Pământ. De atunci, NASA și presa internațională l-au adoptat, iar fenomenul a devenit unul dintre cele mai îndrăgite momente astronomice ale anului.

Cum se formează o superlună

Traiectoria Lunii în jurul Pământului nu este perfect circulară, ci ușor eliptică. Asta înseamnă că, pe parcursul unei orbite, satelitul natural se apropie și se îndepărtează ușor de planeta noastră.

Când se află la perigeu, Luna este mai aproape, iar gravitația o face să pară mai mare și să reflecte mai multă lumină solară. În schimb, când se află la apogeu, este puțin mai departe, iar discul său pare mai mic și mai puțin intens.

Astrofizicienii subliniază că diferențele nu sunt dramatice din punct de vedere științific, dar efectul vizual este remarcabil.

Când se vede cel mai bine superluna

Deși momentul exact al Lunii pline este miercuri, 5 noiembrie, la ora 15:19 (ora României), specialiștii spun că spectacolul vizual va fi mai intens în noaptea următoare, pe 6 noiembrie. Cerul de toamnă, mai rece și mai limpede, oferă condiții ideale pentru observare, dacă vremea va fi senină.

Pentru cei care vor să o admire, cea mai bună oră de observare este la scurt timp după apusul soarelui, când Luna răsare la orizont, sau înainte de răsărit, când lumina dimineții o prinde încă puternic luminată.

Citeşte şi: „Luna Roz“, văzută și din România! Când apare fenomenul și cum ne afectează

Nu este nevoie de echipamente sofisticate pentru a te bucura de Superluna Castorului. Ochii liberi sunt suficienți, însă un binoclu sau un mic telescop pot dezvălui detalii spectaculoase, cratere, lanțuri muntoase și zone întunecate, numite „mări lunare”.

Specialiștii de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București amintesc că Luna este vizibilă nu doar noaptea, ci și ziua, în funcție de poziția sa față de Soare.

Dacă se află în partea opusă Soarelui, răsare odată cu apusul acestuia și luminează toată noaptea. În celelalte faze, poate fi văzută dimineața sau după-amiaza, în funcție de unghiul orbital.