2026 vine la pachet cu noi măsuri de austeritate. Ce taxe cresc

Românii se pregătesc pentru un nou val de scumpiri și taxe mai mari. De la 1 ianuarie 2026, Guvernul introduce o serie de modificări fiscale care vor afecta atât mediul de afaceri, cât și gospodăriile. Prima măsură confirmată oficial: impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16%.

Surse apropiate discuțiilor guvernamentale afirmă că aceasta ar putea fi doar prima etapă a unei restructurări mai ample. Executivul analizează posibilitatea extinderii cotei de 16% și către alte categorii de venituri, într-un efort de a aduce mai mulți bani la bugetul de stat.

Impozite locale mai mari: primăriile vor putea crește taxele cu până la 70%

În paralel, Guvernul pregătește un mecanism care va permite autorităților locale să majoreze taxele și impozitele pe proprietate cu procente semnificative — în unele cazuri, chiar și cu 70%.

Propunerea vizează locuințele, terenurile și mijloacele de transport aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice. Astfel, impozitul pe o locuință obișnuită ar putea crește considerabil începând cu anul viitor.

10:28 • POLITICĂ

S-a rupt lanțul de iubire între Concordia și Palatul Victoria. Dan Șucu l-a atacat pe Ilie Bolojan

12:46, 07.11.2025 • POLITICĂ

Bolojan, despre plecarea din funcţie: Este nevoie să respectăm înțelegerile

Un exemplu concret: pentru un apartament de trei camere din București, unde impozitul actual este de 198 de lei, suma ar putea ajunge la 355 de lei din 2026, potrivit estimărilor difuzate de Antena 3 CNN.

Pentru multe administrații locale, aceste creșteri reprezintă o gură de oxigen necesară pentru acoperirea costurilor tot mai mari generate de întreținerea infrastructurii, dar și de proiectele finanțate din fonduri europene, care cer contribuții de la bugetele municipale.

Facturile la energie cresc din nou

De la 1 noiembrie 2025, românii au început deja să resimtă o altă ajustare: facturile la energie electrică au crescut din cauza majorării contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență — o taxă ascunsă în prețul final al curentului electric.

Deși scumpirea este mică procentual, ea se adaugă unui șir de creșteri succesive provocate de liberalizarea pieței și de modificările legislative din ultimii ani.

Noile tarife vor afecta mai ales consumatorii casnici cu un consum ridicat și firmele mici, pentru care costurile cu energia rămân o componentă semnificativă a cheltuielilor lunare.

2026, un an sub presiune fiscală

După un 2025 deja marcat de scumpiri, accize mai mari și modificări în taxarea firmelor, începutul lui 2026 se conturează drept un an dificil pentru bugetele familiilor și pentru mediul privat.

Citeşte şi: BNR avertizează: inflația aproape de două cifre. Creșterile de taxe s-au transpus aproape integral în prețuri

Economiștii avertizează că guvernul va fi forțat să continue ajustările pentru a reduce deficitul bugetar, aflat la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. În lipsa unor reforme structurale și a unei creșteri economice consistente, presiunea fiscală ar putea deveni noua normalitate.

Premierul Ilie Bolojan: „Nu putem fugi de deficitul enorm pe care îl avem”

Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu intenționează să crească TVA-ul sau alte taxe generale, dar a avertizat că statul nu poate evita măsuri nepopulare.

„Nu avem altă posibilitate. Doar în felul acesta putem să avem un buget echilibrat și să asigurăm fondurile pentru investiții, atât cele pe fonduri europene, cât și cele din bugetul național”, a afirmat premierul la Digi24.

Șeful Executivului a explicat că România are nevoie urgentă de o reducere a cheltuielilor și de o gestionare realistă a bugetului:

„Indiferent cine este la guvernare, nu poți fugi de deficitul enorm pe care îl avem. Avem foarte multe șantiere în toată țara, unele cu finanțare pierdută, și trebuie să asigurăm cofinanțările pentru a nu risca să rămânem cu lucrări neterminate.”

Bolojan a subliniat că aprobarea bugetului pentru 2026 trebuie făcută cu responsabilitate, întrucât are efecte directe asupra stabilității economice, asupra administrației publice și asupra capacității României de a continua investițiile majore în infrastructură.