Vicepreședintele FIC: Măsurile fiscale ale Guvernului nu rezolvă problema cheltuielilor publice
Guvernul a adoptat recent două pachete fiscale pentru a reduce deficitul bugetar, însă acestea nu produc, deocamdată, efecte semnificative în ceea ce privește eficientizarea cheltuielilor publice, a declarat marți Daniel Anghel, vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC) și country managing partner PwC România.
„Nu vedem beneficii în zona de politici de cheltuieli publice”
Potrivit lui Anghel, România se confruntă cu o presiune fiscală ridicată și cu un nivel al deficitului greu de corectat. În 2024, deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB, iar Guvernul și Comisia Europeană au convenit o traiectorie fiscală pe șapte ani, care ar trebui să ducă la o țintă de 7% în 2025 – considerată însă nerealistă.
„În prezent, deficitul este la 5,4% și s-a ajuns la un compromis pentru 8,4%. Din păcate, vedem că acest deficit se reflectă în mediul privat, fără să existe o reformă clară în zona de cheltuieli publice”, a precizat Anghel în cadrul unui forum economic.
Primul pachet fiscal, intrat în vigoare la 1 august 2025, și al doilea, aflat în dezbatere parlamentară după observațiile Curții Constituționale, includ modificări la Codul fiscal, programate să se aplice de la 1 ianuarie 2026. Totuși, efectele lor reale asupra echilibrului bugetar „rămân de văzut”, a adăugat reprezentantul FIC.
Impozite vechi, efecte noi asupra investițiilor
Vicepreședintele FIC a criticat unele măsuri fiscale recente, pe care le consideră „retrograde” și descurajante pentru investiții.
„Povara fiscală este una extrem de mare, pornind de la impozitul pe cifra de afaceri și taxa pe stâlp – ambele fiind impozite pe investiții. Nici măcar n-am fost originali, iar efectul este un impact negativ clar asupra competitivității”, a declarat Anghel. Acesta a subliniat că astfel de măsuri pot afecta climatul investițional într-un moment în care România ar trebui să își întărească poziția în regiune.
„Într-o economie globală în care competitivitatea este crucială, asemenea taxe nu fac decât să creeze neajunsuri”, a explicat el, exprimând speranța că „volatilitatea fiscală va scădea” în a doua jumătate a anului viitor.
România, „un test de maturitate economică”
Daniel Anghel a afirmat că România traversează un moment crucial pentru dezvoltarea sa, descriind situația drept „un test de maturitate economică”. Potrivit acestuia, ciclul economic început în 2015 s-a încheiat, iar țara trebuie să definească un nou model de creștere.
„România a ajuns la un nivel de convergență de aproximativ 80% din media Uniunii Europene, ceea ce se reflectă în puterea de cumpărare. Însă este nevoie de un program coerent de politici economice, care să stabilească industriile strategice și să contureze un plan de țară realist”, a spus Anghel. El a menționat, de asemenea, că anul electoral 2024 a avut un impact direct asupra finanțelor publice, amplificând volatilitatea macroeconomică și reducând creșterea economică la doar 0,8%. „Deciziile luate în context electoral au slăbit echilibrul bugetar și au creat presiune suplimentară asupra economiei”, a subliniat oficialul PwC.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului Industriei Automotive, organizat marți de The Diplomat – Bucharest și Automotive Today, eveniment care a inclus și o Gală de Premiere pentru Excelență în industrie.