Rusia anunță reluarea negocierilor de pace la Istanbul. Oficial de la Moscova: „Trump a acceptat condițiile teritoriale ale lui Putin”

Rusia susține că este pregătită să reia negocierile de pace cu Ucraina la Istanbul, la mai bine de trei luni după ultima întâlnire directă dintre cele două delegații. Declarația a fost făcută de Aleksei Polisciuk, șeful departamentului pentru țările CSI din cadrul Ministerului rus de Externe, într-un interviu pentru agenția TASS. Potrivit acestuia, la summitul Trump–Putin din Alaska s-ar fi convenit asupra unui „compromis” privind criza din Ucraina, bazat pe condițiile teritoriale formulate anterior de Kremlin.

Moscova afirmă că „mingea este în terenul Ucrainei”

Oficialul rus a declarat că autoritățile de la Ankara au cerut în repetate rânduri reluarea negocierilor și că partea rusă este pregătită pentru acest pas. „Echipa rusă este pregătită pentru acest lucru. Mingea este în terenul ucrainean”, a afirmat Polisciuk, citat de TASS.

Ultima rundă de discuții față în față a avut loc pe 23 iulie, tot la Istanbul, însă întâlnirea s-a încheiat după doar 40 de minute, fără un rezultat concret. Ucraina propusese atunci organizarea unei întâlniri între președintele Volodimir Zelenski și omologul său rus, Vladimir Putin, în luna august, însă Kremlinul a condiționat dialogul de o deplasare a liderului ucrainean la Moscova — cerere respinsă categoric de Kiev.

„Acordurile din Alaska” și condițiile lui Putin

În interviul acordat agenției ruse, Aleksei Polisciuk a făcut referire la presupusele „acorduri din Alaska”, rezultate în urma unei întâlniri bilaterale între Donald Trump și Vladimir Putin, care ar fi avut loc pe 15 august 2025.

Potrivit oficialului rus, liderul american ar fi acceptat „condițiile maximaliste” impuse de Kremlin în schimbul unui armistițiu, însă acestea ar fi fost respinse ulterior de Kiev și de aliații europeni.

„La summitul din Alaska s-a ajuns la un compromis privind algoritmul de soluționare a crizei din Ucraina, bazat pe propunerile formulate de președintele Putin încă din iunie 2024. Americanii ne-au dat de înțeles că vor convinge Kievul să renunțe la pozițiile maximaliste și să accepte o soluție de compromis”, a declarat Polisciuk, conform romaniatv.net. El a adăugat că Moscova „așteaptă acum confirmarea din partea Washingtonului privind angajamentele asumate” și a acuzat Uniunea Europeană și Marea Britanie că ar fi determinat Statele Unite să revină la o abordare militară a conflictului.

Teritoriile revendicate și „pachetul de soluționare”

Oficialul rus a reiterat poziția Kremlinului conform căreia apartenența Crimeei, Donbasului și regiunii Novorosia la Federația Rusă „nu poate fi pusă sub semnul întrebării”.

„Nimeni nu contestă apartenența acestor teritorii la Rusia, deoarece populațiile lor s-au pronunțat în favoarea reunificării în cadrul referendumurilor din 2014 și 2022. Opțiunea lor este imperativă pentru toți”, a spus Polisciuk. El a explicat că „problema teritorială” face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri pentru încheierea conflictului, care include „renunțarea Ucrainei la neonazism, restabilirea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă, revenirea la statutul de stat neutru și demilitarizat și excluderea armelor nucleare de pe teritoriul său”.

Reacția Ucrainei: Kievul acuză Moscova de manipulare

Partea ucraineană a respins în repetate rânduri acuzațiile formulate de Kremlin potrivit cărora ea ar bloca procesul de pace. Autoritățile de la Kiev susțin că Rusia folosește retorica negocierilor doar pentru a obține avantaje teritoriale și pentru a slăbi sprijinul internațional acordat Ucrainei.

În prezent, Rusia controlează aproximativ 19% din teritoriul ucrainean, incluzând peninsula Crimeea, anexată unilateral în 2014, precum și părți din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Moscova a declarat oficial aceste teritorii drept „rusești” în 2022, deși nu le controlează integral.

Turcia, din nou mediator

Reluarea discuțiilor la Istanbul ar marca o nouă încercare a Turciei de a media conflictul dintre cele două state, după ce, în 2022 și 2023, Ankara a găzduit mai multe runde de negocieri care nu au produs rezultate durabile.

Potrivit presei turce, președintele Recep Tayyip Erdoğan ar fi reluat contactele cu ambele părți, în contextul deteriorării situației umanitare din sudul Ucrainei și al creșterii tensiunilor în regiunea Mării Negre.

Analiză: o nouă „fereastră diplomatică” sau un joc de imagine?

Declarațiile oficialilor ruși vin într-un moment în care frontul din estul Ucrainei rămâne blocat, iar comunitatea internațională încearcă să evite o escaladare regională.

Analiștii politici avertizează însă că retorica Moscovei privind reluarea negocierilor ar putea avea mai degrabă scop propagandistic, menită să transmită imaginea unei Rusii „deschise la dialog”, în timp ce condițiile enunțate — inclusiv recunoașterea anexărilor teritoriale — rămân inacceptabile pentru Kiev și partenerii săi occidentali.

Pentru moment, nici Washingtonul, nici administrația de la Kiev nu au confirmat existența unor „acorduri din Alaska” și nici intenția reluării oficiale a negocierilor de pace la Istanbul.