Radiografia crimei din România: de la 900 la 525 condamnați în 8 ani

Un document semnat de Radu Marinescu, ministrul Justiției, oferă informații privind situația persoanelor condamnate definitiv pentru infracțiuni de crimă în România, în perioada 2016–2024. Acestea provin din sistemul de raportare ECRIS, implementat la nivelul instanțelor și coordonat de Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii.

Numărul condamnaților

Datele arată o reducere semnificativă a persoanelor condamnate pentru crimă simplă (art. 188 NCP), de la 778 în 2016 la 405 în 2024. În cazul crimei calificate (art. 189 NCP), numărul cazurilor a fluctuat între 84 și 133 pe an, fără o tendință clară de creștere sau scădere constantă.

În ceea ce privește vechiul Cod Penal, articolele 174 și 175, numărul condamnaților a scăzut drastic pe parcursul perioadei, ajungând la valori simbolice în 2024 (între 13 și 3 persoane), ceea ce reflectă trecerea la aplicarea noului Cod Penal. Cazurile de crimă deosebit de gravă (art. 176 C.p.) rămân rare, între 1 și 3 anual.

Distribuția pe sexe și vârste

Persoanele condamnate sunt preponderent bărbați, iar implicarea minorilor este extrem de redusă. De exemplu, în 2016 au fost 36 de minori condamnați pentru crimă simplă, iar în majoritatea anilor numărul acestora se menține sub cinci pe categorie.

11:01, 03.10.2025 • ACTUALITATE

TikToker ucis chiar sub ochii fiului pe stradă

Execuția pedepselor

Principala sancțiune aplicată este detenția cu executare, majoritatea pedepselor fiind cuprinse între 5 și 10 ani, iar pentru cazurile mai grave, peste 10 ani. Datele pentru 2016 arată că, din 778 condamnați pentru crimă simplă, 264 au primit pedepse între 3–5 ani, 711 între 5–10 ani și 126 peste 10 ani. Aceleași intervale se mențin constante pe parcursul perioadei analizate, indicând o aplicare uniformă a pedepsei.

Eliberări condiționate și suspendări

Majoritatea solicitărilor de eliberare condiționată sunt respinse. În 2016, pentru art. 188 NCP, au fost respinse 654 propuneri, iar 271 au fost suspendări sau amânări ale execuției pedepselor. În 2024, respingerile au scăzut la 320, iar suspendările sau amânările la 23.

Măsuri neprivative de libertate

Aplicarea amenzilor sau a altor sancțiuni non-custodiale rămâne extrem de rară, cu mai puțin de 40 de cazuri în total pentru toate categoriile de crimă în perioada 2016–2024.

Tendințe generale

Datele indică o scădere continuă a condamnaților pentru crimă simplă, posibil influențată de aplicarea noului Cod Penal și de o reducere a criminalității majore. În schimb, crima calificată și cazurile deosebit de grave rămân relativ stabile. Politica penală este strictă, cu respingerea frecventă a eliberărilor condiționate, iar implicarea minorilor în infracțiuni grave este aproape nesemnificativă.

Ministerul Justiției precizează că datele privind recidiva nu pot fi dezagregate din statisticile instanțelor, însă informațiile suplimentare urmează a fi transmise de Administrația Națională a Penitenciarelor.