Tensiuni neașteptate între România și Serbia: risc nuclear și lupta pentru Dunăre

Un schimb de scrisori oficiale, datate 31 octombrie 2025, între Ministerul Energiei din Serbia și Ministerul Mediului din România, scoate la lumină tensiuni majore, presiuni diplomatice și lacune tehnice într-unul dintre cele mai sensibile domenii: cooperarea energetică de pe Dunăre. În joc se află proiecte colosale precum hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Porțile de Fier 3 (Đerdap 3), coridoarele electrice regionale și interconectarea rețelelor de gaze naturale dintre cele două țări.

Serbia deschide consultările: „Programul este pregătit, așteptăm România”

Într-una dintre scrisori, Ministerul Energiei din Serbia anunță că a finalizat Programul de implementare a Strategiei Energetice 2026–2028, împreună cu raportul de evaluare strategică de mediu (SEA).

Serbia explică natura documentului: „Programul a fost elaborat pe baza măsurilor și politicilor definite în Strategia de dezvoltare a energiei și reprezintă politici și măsuri deja stabilite, care trebuie implementate în următorii trei ani.”

Belgradul confirmă și interesul oficial al Bucureștiului: „România și-a exprimat interesul pentru consultări transfrontaliere privind acest Program și privind raportul strategic de mediu.”

23:05 • ACTUALITATE

Darryl Nirenberg, noul ambasador al SUA la București: Ce spune Donald Trump despre el

18:43, 11.11.2025 • ACTUALITATE

România și Ucraina resping acuzațiile Moscovei privind un presupus complot pentru deturnarea unui avion rus

Serbia a transmis României toate documentele și îi cere să le distribuie instituțiilor relevante, solicitând și stabilirea unei date de începere a procesului de consultare.

România ridică miza: „Nu putem evalua impactul asupra siguranței Cernavodă”

În răspunsul transmis de ministra Diana-Anda Buzoianu, România a formulat cea mai serioasă avertizare din acest schimb de scrisori: impactul potențial asupra siguranței centralei nucleare de la Cernavodă.

Bucureștiul a atras atenția că proiectele hidro pot afecta debitul Dunării, necesar pentru răcirea celor patru reactoare planificate:„Autoritățile naționale nu pot evalua impactul asupra funcționării în siguranță a centralei nucleare de la Cernavodă, deoarece lipsesc caracteristicile tehnice ale proiectelor. Orice construcție hidrotehnică pe Dunăre, inclusiv Đerdap 3, nu trebuie să influențeze negativ debitul necesar pentru răcirea simultană a celor patru reactoare.”

Este pentru prima dată când România consemnează oficial, în scris, o temere direct legată de securitatea energetică nucleară în contextul proiectelor hidro ale Serbiei.

Bucureștiul critică lipsa informațiilor: „Nu există suficiente date tehnice”

Mai multe observații românești au punctat aceeași problemă: lipsa de transparență tehnică din documentele Serbiei. „Documentul nu oferă suficiente informații tehnice, nu identifică în mod corespunzător impactul asupra ariilor protejate și nu include o clasificare ecologică adecvată.”

De asemenea, România a acuzat lipsa estimărilor privind modificările hidrologice ale Dunării; absența evaluării efectelor cumulative ale proiectelor; lipsa detaliilor privind influența asupra biodiversității.

Serbia a încercat să calmeze situația: „Proiectul se poate realiza doar împreună cu România”

Belgradul a adoptat un ton diplomatic, dar ferm: proiectele nu pot avansa fără România. „Acest proiect poate fi realizat doar în colaborare strânsă între cele două țări și va necesita formarea unor echipe comune.”

Despre documentația tehnică, Serbia a spus că a făcut ceea ce era posibil în această etapă: „Studiul preliminar de fezabilitate și studiul hidrologic au fost realizate, iar rezultatele au fost transmise ministerelor din România.”

Totuși, admite că documentația completă nu există încă.

Efectele asupra populației și expunerea la câmpuri electromagnetice

România a semnalat patru obiective cu potențial impact asupra sănătății populației:

• hidrocentrala Đerdap 3,
• interconectarea gazeieră Mokrin–Arad,
• Coridorul Electric Transbalcanic,
• CSE Northern Corridor.

În scrisoarea oficială, România a cerut detalii despre expunerea populației la câmpuri electromagnetice „între 0 Hz și 300 GHz”.

Serbia a răspuns parțial:„Comentariul este parțial acceptat. Raportul de evaluare strategică a fost completat cu măsurile de protecție propuse.”

Dunărea, biodiversitatea și protecția mediului – punctul nevralgic

România a solicitat o evaluare mult mai aprofundată a impacturilor transfrontaliere:

• asupra ariilor protejate,
• asupra ecosistemelor acvatice,
• asupra biodiversității,
• asupra regimului hidrologic.

Serbia a recunoscut că nu poate oferi aceste detalii acum: ”Pentru o evaluare detaliată este necesară documentație tehnică privind caracteristicile obiectivelor, care nu este disponibilă în acest moment.”

Începutul unei negocieri dure

Acest schimb de scrisori arată o realitate fără ambiguități:

1. Serbia se grăbește să avanseze cu proiectele sale energetice strategice, în special Đerdap 3.
2. România pune frână, cerând dovezi tehnice solide și garanții ferme privind protecția Dunării și siguranța centralei nucleare de la Cernavodă.

Tonul final al Serbiei rămâne protocolar: „Apreciem înalt eforturile Ministerului dumneavoastră și considerăm că acestea contribuie la îmbunătățirea cooperării dintre Serbia și România.”

Ce scrie în raportul sârbilor

Raportul de Evaluare Strategică de Mediu (ESM) aferent Programului de Implementare (PIS) pentru perioada 2026–2028, elaborat sub egida Convenției ESPOO, are o relevanță directă pentru statele vecine, inclusiv România, prin prisma impacturilor transfrontaliere și a proiectelor de interconectare regională.

Programul cuprinde 49 de măsuri și are ca piloni centrali: securitatea energetică, dezvoltarea pieței energetice și tranziția către energia durabilă (decarbonizarea).

În esență, planul Serbiei mizează pe o transformare profundă, concentrându-se pe următoarele direcții:

• Sectorul electric: Dezvoltarea accelerată a rețelelor pentru a integra masiv surse de energie regenerabilă (SRE), diversificarea portofoliului (eoliene, solare, hidrocentrale) și, crucial, reducerea producției de electricitate din termocentralele pe cărbune.
• Eficiență energetică: Stimulente masive pentru reabilitarea energetică a clădirilor și alinierea reglementărilor la normele Uniunii Europene.
• Gaze naturale: Extinderea capacităților de stocare și construcția de interconectări noi cu sistemele de transport vecine.

Măsurile sunt așteptate să genereze un impact strategic pozitiv uriaș, estimând o reducere substanțială a poluării aerului, apei și solului, precum și o diminuare a emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind la o îmbunătățire semnificativă a calității mediului.

Prețul cărbunelui: consecințe inevitabile

Deși strategia vizează un viitor „verde”, Raportul ESM nu ignoră realitatea grea a prezentului. Una dintre cele mai importante constatări este recunoașterea „consecințelor inevitabile” asociate cu utilizarea resurselor minerale.

Termocentralele rămân o sursă majoră de poluare, iar investițiile planificate în minele de suprafață pentru finalizarea ciclului de producție impun o povară considerabilă:

• Impact asupra Spațiului: Ocuparea unor suprafețe mari de teren.
• Poluare: Poluarea apei (inclusiv a apelor subterane), a solului și a aerului.
• Sănătate Publică: Efecte adverse considerabile asupra sănătății umane.
• Peisaj și Biodiversitate: Alterarea peisajului și afectarea habitatelor naturale.

În plus, chiar și proiectele de SRE, cum ar fi parcurile eoliene, sunt identificate ca având un potențial impact negativ asupra ornitofaunei (păsări) și chiropterofaunei (lilieci), precum și asupra peisajului.

Relevanța transfrontalieră: România și coridorul dunărean

Chiar documentul de implementare se concentrează pe măsurile interne ale Serbiei, ambițiile sale au implicații majore pentru România, un partener-cheie în Balcani și pe Dunăre.

1. Angajamente internaționale: Prin aderarea la Convenția ESPOO, Serbia este obligată să notifice România și alte state vecine cu privire la orice plan sau proiect care ar putea avea impacturi transfrontaliere negative semnificative – o clauză vitală având în vedere persistența poluării din termocentrale sau potențialele proiecte noi de hidroenergie.
2. Interconectări strategice: PIS planifică în mod explicit noi interconectări cu sistemele energetice vecine pentru electricitate și gaze. O astfel de dezvoltare este crucială pentru stabilitatea energetică regională și deschide calea pentru noi coridoare de gaze, un aspect care implică direct dezvoltarea și modernizarea legăturilor de gaze naturale cu România.
3. Dunărea – măsuri implicite: Proiectele de reconstrucție și construcție de hidrocentrale menționate în document vizează, implicit, bazinul Dunărean, o resursă comună de o importanță strategică uriașă. Orice decizie legată de hidrocentralele de pe Dunăre (precum complexul Đerdap / Porțile de Fier) necesită o coordonare strictă și transparentă cu România.