Tot mai mulți români păcăliți de ‘cereri fictive de credit’. Cum ne putem proteja

O nouă formă de fraudă face ravagii în România: atacatorii folosesc presiunea psihologică și identități false pentru a obține date personale și bancare. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că tot mai mulți utilizatori cad în plasa unor scheme de tip „spoofing”, în care infractorii se prezintă drept angajați ai unor instituții financiare și folosesc un pretext credibil pentru a câștiga încrederea victimelor.

Tentative de fraudă intensificate

Potrivit DNSC, în ultimele săptămâni s-au intensificat tentativele de fraudă bazate pe „cereri fictive de credit”. Atacatorii contactează persoanele vizate prin apeluri telefonice sau prin mesaje transmise pe rețele sociale, susținând că au identificat o solicitare de credit în numele acestora și că ar fi necesare verificări suplimentare. Sub această acoperire, cer date extrem de sensibile: informații personale, copii ale actelor de identitate, extrase de cont sau coduri de autentificare.

Reprezentanții DNSC subliniază că aceste tactici sunt concepute pentru a genera panică și un sentiment fals de urgență, astfel încât potențiala victimă să nu mai analizeze situația și să ofere rapid informațiile cerute.

„Infractorii cibernetici mizează pe presiune psihologică și pe încrederea pe care oamenii o acordă unor presupuse autorități”, precizează instituția.

13:23, 27.10.2025 • ACTUALITATE

Escrocherie pe WhatsApp cu câștiguri false de 1.000 lei/zi. Cum ne punem proteja

16:00, 12.10.2025 • ACTUALITATE

Escrocherie cu numele BNR. Femeie convinsă să facă un credit de 50.000 de lei și să trimită banii unui fals „ofițer de securitate”

Cum funcţionează escrocheria

Mai multe persoane au raportat că au fost contactate de indivizi care pretindeau că sunt angajați ai băncii lor și că intenționează să blocheze un credit fraudulos. Pentru a confirma identitatea, victimele erau îndemnate să trimită fotografii ale actelor sau coduri primite prin SMS – informații care, odată divulgate, permit atacatorilor accesul direct la conturi bancare sau la date financiare sensibile.

DNSC reamintește că instituțiile financiare nu solicită astfel de date prin mesaje pe platforme sociale, iar comunicarea oficială nu se face niciodată prin metode informale. Orice cerere suspectă trebuie verificată independent, apelând direct numărul oficial al băncii, afișat pe site-ul instituției.

Cum ne putem proteja de fraudele prin spoofing 

1. Nu oferi niciodată date sensibile la cerere

Instituțiile financiare nu solicită CNP, copii ale actelor, date de card sau coduri primite prin SMS prin telefon, WhatsApp, Messenger sau alte platforme sociale. Orice solicitare de acest tip este un semnal clar de alarmă.

2. Verifică identitatea interlocutorului

Dacă cineva te contactează și susține că reprezintă banca, furnizorul de servicii sau o instituție publică:

• Închide conversația.
• Sună tu înapoi folosind doar numărul oficial disponibil pe site-ul instituției, nu numărul primit în mesaj.
  Aceasta este cea mai sigură metodă de validare.

3. Nu acționa sub presiune

Escrocii creează sentimentul că „trebuie să acționezi acum”. Ia o pauză, analizează și nu răspunde în grabă. Nicio instituție serioasă nu te presează telefonic pentru date personale.

4. Activează autentificarea în doi pași (2FA)

Pentru conturile bancare, e-mail și platformele de social media, activează 2FA. Chiar dacă un atacator obține parola, fără codul suplimentar nu poate accesa contul.

5. Folosește parole puternice și unice

Evită combinațiile simple sau parolele folosite pe mai multe site-uri. O parolă compromisă poate deschide accesul către toate celelalte conturi.

6. Nu accesa linkuri din mesaje suspecte

Fraudele includ adesea linkuri scurte sau site-uri care imită pagina băncii. Nu da click pe linkuri primite nesolicitat și nu instala aplicații la cererea „consilierilor bancari”.

7. Verifică activitatea conturilor tale

Monitorizează periodic extrasele de cont și activitatea bancară. Orice tranzacție dubioasă trebuie raportată imediat băncii.

8. Actualizează software-ul și aplicațiile

Telefoanele și laptopurile cu software neactualizat sunt mai vulnerabile. Instalează actualizările de securitate imediat ce apar.

9. Folosește doar canale oficiale de comunicare

Pentru întrebări despre conturile tale bancare sau credite, folosește aplicațiile oficiale sau call-center-ul băncii. Evită discuțiile prin chat-uri neoficiale.

10. Raportează tentativele de fraudă

Dacă primești un mesaj suspect, nu doar că nu răspunzi, ci îl și raportezi către DNSC sau către bancă. Acest lucru ajută autoritățile să identifice și să blocheze campaniile de atac.

Acești pași simpli reduc semnificativ riscul de a deveni victimă și oferă un nivel ridicat de protecție în fața celor mai frecvente metode de fraudă online.