Cyd Charisse și mitul celor mai frumoase picioare din lume

Într-o lume a Hollywood-ului dominată de glamour și marketing inteligent, puține povești au rămas atât de vii precum cea a frumoasei Cyd Charisse (1921–2008). Dansatoare formată la Les Ballets Russes, Charisse a reușit să aducă baletul clasic în musicalurile americane fără să piardă nimic din rafinamentul original.

Dar dincolo de talentul ei incontestabil, legenda picioarelor asigurate pentru milioane de dolari a transformat-o într-un mit cultural.

Picioarele care au făcut istorie

• Asigurarea: MGM a promovat ideea că picioarele lui Charisse erau asigurate pentru 1 milion de dolari fiecare. În realitate, polița de asigurare a fost de 5 milioane de dolari pentru ambele picioare.
• Comparativ: Betty Grable, starul anilor ’40, își asigurase picioarele pentru 1,25 milioane de dolari. Charisse a depășit acest record, consolidându-și reputația de „cea mai valoroasă pereche de picioare din lume”.
• Marketingul: Povestea a fost folosită intens de studiouri pentru a atrage atenția publicului. În epoca în care starurile erau construite prin mituri, asigurarea picioarelor a devenit un instrument de PR spectaculos.

Dansul care a consacrat-o

Charisse a devenit celebră prin apariția în „Singin’ in the Rain” (1952), unde secvența cu Gene Kelly a transformat-o într-un star. A urmat colaborarea cu Fred Astaire în „The Band Wagon” (1953), cu celebrul număr „Dancing in the Dark”, considerat de critici unul dintre cele mai frumoase momente de dans din istoria cinematografiei. În aceste filme, picioarele ei nu erau doar un element estetic, ci instrumente de artă, capabile să transmită emoție și perfecțiune.

Mit vs. realitate

Deși polița de asigurare a existat, Charisse însăși a recunoscut mai târziu că povestea fusese amplificată de studiouri pentru publicitate. Într-o industrie în care imaginea conta la fel de mult ca talentul, „picioarele de milioane” au devenit un simbol al epocii.

Cyd Charisse w/ Fred Astaire (1953) The Band Wagon [Girl Hunt Ballet]

De ce rămâne un subiect fascinant

• Simbol al feminității: Picioarele lui Charisse au fost văzute ca epitomul eleganței feminine.
• Simbol al Hollywood-ului clasic: Povestea asigurării reflectă modul în care studiourile construiau mituri pentru a vinde filme.
• Simbol al artei: Dincolo de marketing, dansul ei cu Astaire și Kelly rămâne dovada că frumusețea poate fi transformată în artă pură.

I se spunea ”Legs”

Cyd Charisse nu a fost doar „femeia cu cele mai frumoase picioare din lume”. A fost o artistă care a redefinit musicalul american, aducând baletul clasic în cinematografie și lăsând în urmă momente de perfecțiune artistică. Legenda picioarelor asigurate pentru milioane de dolari rămâne un detaliu savuros, dar adevărata valoare a lui Charisse nu stă în polițe de asigurare, ci în dansurile care au demonstrat că frumusețea poate fi eternă.

Deci, da: picioarele lui Cyd Charisse au fost asigurate, dar nu pentru 1 milion fiecare, ci pentru 5 milioane în total, un record absolut la vremea respectivă

Detalii biografice

Cyd Charisse, pe numele real Tula Ellice Finklea, s a născut în 1922 la Amarillo, Texas, într o familie modestă. Copilăria ei a fost marcată de o luptă cu poliomielita, boală din care s a recuperat prin exerciții de balet, descoperind astfel vocația dansului. La doar 13 ani a fost acceptată în prestigiosul Ballets Russes, unde a dansat sub nume precum „Maria Istomina” sau „Felia Sidorova”, înainte de a se muta la Hollywood. În 1939 s a căsătorit cu profesorul ei de dans, Nico Charisse, de la care a preluat numele de familie. Porecla „Sid”, dată de fratele ei mai mic, s a transformat ulterior în „Cyd”, iar studiourile MGM au oficializat pseudonimul „Cyd Charisse”.

După divorțul de Nico Charisse, Cyd s a recăsătorit în 1948 cu cântărețul Tony Martin, alături de care a rămas până la finalul vieții.

Au avut împreună un fiu, iar mariajul lor, de peste șase decenii, a fost considerat unul dintre cele mai longevive și stabile din lumea Hollywood ului. Dincolo de strălucirea scenei, Charisse a fost descrisă de apropiați ca o femeie discretă, elegantă și dedicată familiei, reușind să îmbine statutul de star cu cel de soție și mamă într o epocă în care multe cariere artistice erau marcate de scandaluri și instabilitate.

Cariera cinematografică a început în anii ’40, cu roluri secundare, dar consacrarea a venit în anii ’50, odată cu aparițiile în musicaluri legendare: „Singin’ in the Rain” (1952), „The Band Wagon” (1953), „Brigadoon” (1954) și „Silk Stockings” (1957). Parteneriatele ei cu Gene Kelly și Fred Astaire au rămas repere ale epocii de aur a Hollywood ului, iar dansul ei a fost descris de critici drept „tehnic impecabil, dar plin de senzualitate”.

Deși nu a fost distribuită în roluri dramatice majore, prezența scenică și eleganța au transformat o într un star.

În anii ’90 a debutat pe Broadway și a apărut în documentare despre istoria musicalului. În 2006 a primit National Medal of the Arts, recunoaștere supremă pentru contribuția sa la cultura americană.