Prețurile explodează înainte de sărbători: carnea, băuturile și legumele se scumpesc puternic

Românii vor plăti mai mult pentru alimentele de bază chiar înaintea sărbătorilor de iarnă. Furnizorii au transmis deja noile liste de prețuri către marile lanțuri de magazine, iar costurile cresc la aproape toate categoriile de produse. Carnea, băuturile și legumele vor avea cele mai mari scumpiri, cu impact direct în bugetul familiilor. Un coș de cumpărături obișnuit va ajunge să coste cu cel puțin 30 de lei mai mult până la finalul lunii.

Carnea, cea mai puternică scumpire: puiul se apropie de 55 de lei kilogramul

Potrivit comercianților, carnea va fi categoria cu cele mai mari creșteri. Carnea de pui — una dintre cele mai cumpărate produse în perioada sărbătorilor — va fi cu 12% mai scumpă, iar în magazine prețul ar putea crește chiar cu 20%, în funcție de costurile de procesare și de transport.

Un kilogram care astăzi costă 45 de lei ar putea ajunge la 54 de lei, diferență resimțită imediat de orice familie.

Carnea de curcan urmează același trend, cu o creștere estimată la 7%, la care se pot adăuga majorări suplimentare în funcție de furnizor.

12:14, 08.11.2025 • ACTUALITATE

Indicele global al prețurilor alimentare continuă să scadă. Zahărul, la cel mai mic nivel din ultimii patru ani

Șampania și băuturile acidulate: creșteri de până la 15%

Nici băuturile nu scapă de valul de scumpiri:

• băuturile acidulate: +5% până la +10%
• șampania: +15%
• băuturile spirtoase: majorări între 5% și 15%

Retailerii spun că aceste creșteri vin din cauza costurilor mai mari pentru taxe, transport și ambalaje, dar și din cauza cererii ridicate din perioada sărbătorilor, când consumul se dublează.

Legumele, ouăle și produsele de post cresc cu 6%

Scumpiri vor apărea și la alimentele de bază folosite în perioada de post și la pregătirea preparatelor tradiționale:

• ouă: +6%
• legume: +6%
• produsele de post: +6%

În paralel, detergenții și alte produse casnice vor avea o majorare de aproximativ 5%, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru întreținerea locuinței.

Un coș mediu de cumpărături, evaluat în prezent la aproximativ 250 de lei, va ajunge la 280 de lei până la finalul lunii — o creștere de 12%.

Comercianții avertizează că acestea sunt doar primele efecte ale noilor liste de prețuri, iar scumpirile se pot accentua în decembrie dacă cererea va crește și mai mult.

Inflația explodează spre final de an

Banca Națională a României confirmă o nouă deteriorare a perspectivelor economice: inflația nu doar că nu scade, ci accelerează. După ce INS a raportat o creștere de peste 2% într-o singură lună, BNR a revizuit puternic în sus prognoza pentru 2025, semnalând că presiunea pe prețuri va continua până anul viitor.

Guvernatorul Mugur Isărescu a anunțat o modificare majoră a prognozei BNR: inflația estimată pentru sfârșitul anului 2025 urcă de la 4,6% la 8,8%, dublu față de estimarea anterioară.

Isărescu a menționat că vârful inflației va fi atins în luna septembrie, când nivelul ar putea urca la 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului indicatorul va depăși 9%. Creșterea vine în contextul în care Institutul Național de Statistică a raportat o accelerare de peste 2% într-o singură lună, un salt considerat îngrijorător.

De ce nu scade inflația

Guvernatorul a explicat că evoluția prețurilor este influențată de mai mulți factori externi și interni:

• Fenomenele meteo extreme, care au dus la scumpiri puternice la legume și fructe;
• Politica fiscală restrictivă, despre care Isărescu spune că „va reduce masiv cererea, mai ales cererea de consum”;
• Turbulențele de pe piețele energetice și alimentare, care continuă să împingă prețurile în sus.

Deși prognozele pentru 2025 sunt pesimiste, BNR menține ținta de 3% inflație pentru decembrie 2026, ușor sub estimările anterioare.

Isărescu susține că: „Analiştii cred că vom reuşi să aducem inflaţia în ţintă peste un an şi mai ales peste doi ani.”

Ținta oficială a României pentru 2026–2027 este 2,5% ± 1%, interval considerat optim pentru stabilitatea economică. Potrivit guvernatorului, drumul spre normalizare va fi lent, însă posibil, dacă politicile fiscale și monetare rămân „disciplinate”.