Excesul care a ruinat profitul: radiografia scandalos de sinceră a companiilor din 2025

În 2025, multe companii din România au descoperit că principalul lor obstacol nu a fost contextul fiscal schimbat sau presiunea economică externă, ci propria complexitate internă. O analiză realizată de TPC Concept arată că „excesul de tot” – de produse, clienți, procese și inițiative – a devenit factorul care a erodat decisiv profitabilitatea. Mitul conform căruia „mai mult înseamnă mai bine” a fost infirmat în mod sistematic, relevând o problemă structurală în modul de funcționare al firmelor românești.

Complexitatea, „ucigașul tăcut” al profitului

Potrivit analizei, numeroase companii au intrat în 2025 cu portofolii supradimensionate, structuri de personal extinse și un număr ridicat de clienți neprofitabili. În realitate, datele interne arată o polarizare puternică:

• aproximativ 65% dintre linii de produse generează doar 5% din cifra de afaceri,
• iar jumătate dintre clienți contribuie tot cu 5% din venituri.

Această diferență majoră între efort și rezultat indică un dezechilibru profund, accentuat de o tendință generală de a adăuga, nu de a selecta. Specialiștii consultării TPC Concept descriu fenomenul drept „complexitate non-strategică”: firmele acumulează activități și inițiative fără a analiza impactul financiar real.

Greșelile organizațiilor mari: expansiune fără direcție

Companiile mari sunt afectate în primul rând de volume și portofolii extinse. În raportul citat se arată că numeroase organizații au menținut linii de produse cu tracțiune redusă, au acordat reduceri masive devenite practică standard și au creat structuri interne tot mai greoaie.

Rezultatul a fost adesea același: decizii lente, costuri ridicate și profitabilitate în scădere, chiar și în segmente unde cererea a rămas stabilă. În lipsa unei prioritizări ferme, proiectele interne au proliferat fără a aduce valoare măsurabilă.

Vulnerabilitățile IMM-urilor: lipsa unei fundații strategice

În cazul întreprinderilor mici și mijlocii, problema complexității se manifestă diferit. Nu portofoliul extins este principala provocare, ci lipsa clarității strategice.

Analiza arată că multe IMM-uri: nu au o viziune pe termen mediu, iau decizii fără bugete reale, depind excesiv de fondator, reacționează emoțional în loc să analizeze obiectiv datele.

În astfel de condiții, adăugarea de produse, servicii sau inițiative accentuează haosul operațional și afectează și mai puternic marjele.

Silozurile interne, un efect direct al lipsei de claritate

Un alt fenomen subliniat în analiză este ruptura dintre departamente: marketing, vânzări, operațional și financiar folosesc adesea criterii diferite de performanță, ceea ce generează un efort dezordonat.

Marketingul promite o ofertă, vânzările livrează alta, iar operaționalul trebuie să gestioneze realitatea. Această nealiniere nu este rezultatul unor conflicte intenționate, ci al absenței unui model de business bine definit – singurul mecanism care poate asigura o direcție comună pentru toți actorii interni.

2025, anul care a demonstrat că „mai mult” înseamnă „mai scump”

Concluzia principală a analizei este că anul 2025 a funcționat ca un test de disciplină pentru companiile românești. Cele care au intrat în această perioadă cu procese clare, marje sănătoase și o abordare strategică coerentă au reușit să gestioneze schimbările legislative și economice fără șocuri majore.

În schimb, firmele care au acumulat complexitate în timp – fie prin diversificare necontrolată, fie prin reacții impulsive – au simțit presiunea financiară în mod direct.

Consultanții subliniază că simplificarea, alinierea internă și evaluarea obiectivă a profitabilității fiecărei linii de business sunt esențiale pentru stabilitatea anului 2026, unde impactul real al deciziilor din 2025 va deveni vizibil.

Direcția pentru 2026: claritate și selecție, nu acumulare

Pentru firmele care vizează consolidarea în 2026, analiza recomandă patru intervenții esențiale:

• renunțarea la produsele și clienții neprofitabili,
• ajustarea portofoliului în funcție de marjă,
• clarificarea modelului de business,
• coordonarea deciziilor la nivelul tuturor departamentelor.

Obiectivul este transformarea direcțiilor de acțiune într-un cadru coerent, capabil să susțină creșterea.

În contextul fiscal și economic actual, concluzia este limpede: nu volumul contează, ci calibrul deciziilor. Firms that vor înțelege această schimbare vor intra în 2026 în poziție de forță; celelalte vor continua să resimtă presiunea unui model construit pe acumulare, nu pe claritate.