Marele paradox al pieței gazelor: prețuri în scădere, avertismente de scumpiri

România se află în pragul liberalizării pieței gazelor naturale, dar discuțiile privind evoluția prețurilor rămân contradictorii. Pe de o parte, datele tehnice și estimările actuale indică o posibilă scădere a prețului gazelor pentru consumatorii casnici în următorii doi ani; pe de altă parte, instituțiile macroeconomice transmit avertismente privind riscul unor creșteri semnificative.

Datele din piață contrazic avertismentele

Analizele realizate pe baza cotațiilor futures de pe bursa TTF din Olanda, corelate cu tarifele, taxele și marjele comerciale ale furnizorilor români, sugerează că prețul gazelor naturale ar putea scădea cu 5% față de nivelul plafonat în 2026 și cu 11% în 2027, conform datelor prezentate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Această evoluție este posibilă doar dacă se mențin condițiile curente și nu apar evenimente neprevăzute, precum crize internaționale sau conflicte care să afecteze producția și transportul gazelor.

În prezent, toate ofertele de pe comparatorul de prețuri al ANRE, valabile de la 1 aprilie 2026, se aliniază la același nivel, ceea ce confirmă lipsa pregătirii reale pentru liberalizare și sugerează că piața nu va genera concurență semnificativă în absența unor măsuri suplimentare.

Avertismentele BNR și Consiliului Fiscal

În paralel, Banca Națională a României și Consiliul Fiscal avertizează asupra unui potențial impact al liberalizării prețului gazelor asupra inflației. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, recomandă menținerea plafonării și după 31 martie 2026, argumentând că România se confruntă deja cu un deficit bugetar semnificativ și că o liberalizare abruptă ar putea împinge inflația în sus, afectând costul creditării și întreaga economie.

08:22 • Energie

Cele 24 de ore care au ținut România în echilibru. Cum a devenit hidroenergia singura plasă de siguranță a Sistemului Energetic

11:12, 18.11.2025 • Energie

Mitul care scumpește curentul în România: Ucraina nu este cauza principală

Estimările scenariilor de creștere a prețului gazelor cu 30% sau 60% ar putea genera o inflație suplimentară de 1,8%, respectiv 3,6%, ceea ce ar duce inflația anuală în 2026 la aproximativ 7,8% sau 9,6%. În practică, însă, datele actuale nu susțin o creștere reală de acest nivel, iar avertismentele par mai degrabă o măsură de precauție decât o anticipare inevitabilă.

Percepția consumatorilor și lipsa concurenței

Barometrul Securității Energetice realizat de INSCOP în octombrie 2025 arată că aproape jumătate dintre consumatori (49,4%) ar lua în considerare schimbarea furnizorului doar dacă ar primi o ofertă mai avantajoasă, în timp ce peste un sfert (27,8%) resping această opțiune. Aceasta reflectă o lipsă de mobilitate pe piață și indică că liberalizarea, fără pregătirea consumatorilor și stimularea concurenței, ar putea să nu conducă la scăderi reale ale prețurilor.

Astfel, chiar dacă scenariile teoretice indică prețuri mai mici, realitatea pieței ar putea determina niveluri ale gazului comparabile sau chiar mai ridicate decât plafonul actual, în special datorită marjelor comerciale mai mari și lipsei concurenței efective.

Impactul asupra statului și furnizorilor

Schimbările în prețul gazelor influențează direct veniturile statului și ale furnizorilor. O scădere cu 5% a prețului final ar reduce veniturile din TVA cu aproximativ 0,3 milioane de euro în 2026, menținând totodată veniturile furnizorilor la nivelul anului precedent. În cazul unei creșteri cu 5%, veniturile din TVA ar scădea cu 0,4 milioane de euro, iar furnizorii ar înregistra un câștig suplimentar de circa 0,2 milioane de euro față de 2025.

Scumpirile anunțate pot fi mai degrabă un instrument de pregătire a pieței pentru liberalizare

În absența unor factori economici concreți – creșteri ale costurilor de producție, scumpiri ale importurilor sau modificări fiscale majore – datele arată că prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici nu sunt probabil să depășească nivelul plafonat actual. Diferența dintre avertismentele instituțiilor și realitatea pieței reflectă mai degrabă o combinație între prudență și percepția de risc, decât o scumpire inevitabilă.

Pe termen scurt, consumatorii români trebuie să înțeleagă că scumpirile anunțate pot fi mai degrabă un instrument de pregătire a pieței pentru liberalizare, decât o evoluție economică certă. În același timp, lipsa pregătirii instituționale și a implicării consumatorilor în crearea concurenței rămâne o vulnerabilitate care poate afecta modul în care prețurile se vor forma efectiv pe piață.