Cum jonglează România cu 259 de miliarde de lei: strategia statului pentru reducerea costurilor și evitarea riscurilor

România se pregătește pentru o perioadă de trei ani în care finanțele publice vor fi supuse unui adevărat test de echilibru. Ministerul Finanțelor, instituție condusă de Alexandru Nazare, a elaborat strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru 2025–2027, care vizează acoperirea unui necesar de finanțare de 259 de miliarde de lei, menținerea costurilor sub control și limitarea riscurilor asociate portofoliului de datorie. Documentul va fi cel mai sigur adoptat în ședința de azi a Guvernului.

Conform Finanțelor, strategia respectă bunele practici ale Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional și a fost elaborată în consultare cu Banca Națională a României. Este concepută să fie flexibilă, putând fi revizuită anual sau ori de câte ori condițiile de piață și necesitățile de finanțare impun ajustări.

Finanțarea în lei, cheia dezvoltării pieței interne

Unul dintre obiectivele majore ale strategiei este finanțarea preponderentă în moneda națională, pentru a sprijini dezvoltarea pieței interne de titluri de stat. Astfel, Ministerul Finanțelor urmărește să reducă expunerea României la riscul valutar și să încurajeze participarea investitorilor locali.

Programele pentru populație, TEZAUR și FIDELIS, rămân pilonii acestei strategii, prin intermediul cărora românii pot investi direct în titluri de stat și beneficia de dobânzi avantajoase. În prezent, aceste programe însumează peste 32 de miliarde de lei, demonstrând interesul ridicat al populației pentru titlurile de stat.

Riscuri și tactici de echilibru

Chiar dacă Ministerul Finanțelor a reușit să mențină costul de finanțare pe termen mediu și lung sub 7%, strategia subliniază existența unor riscuri majore: riscul de refinanțare, riscul ratei dobânzii și riscul valutar.

Pentru a atenua aceste riscuri, statul intenționează: să mențină o rezerve valutare de până la patru luni din necesarul brut de finanțare; să utilizeze instrumente precum răscumpărări anticipate și preschimbări de titluri pentru a uniformiza profilul rambursării datoriei; să continue contractarea de datorii de la instituții financiare internaționale, precum BIRD, BEI și BERD, care oferă condiții avantajoase.

Aceste măsuri vor permite statului să jongleze între termene scurte și lungi de rambursare, evitând presiunea pieței și menținând stabilitatea portofoliului de datorie.

Piața externă, sursă de diversificare

Pe lângă piața internă, strategia include finanțarea externă prin euroobligațiuni și plasamente private, în EUR, USD și chiar yeni japonezi. Scopul este diversificarea bazei de investitori și a geografiei surselor de finanțare, reducând dependența de un singur segment al pieței.

De asemenea, România continuă să emită obligațiuni verzi, pentru proiecte sustenabile, în conformitate cu cadrul aprobat la începutul anului 2024, demonstrând atenție nu doar la finanțe, ci și la responsabilitatea ecologică.

Ce arată cifrele

Indicatorii de risc actuali arată o ușoară reducere a maturității medii rămase a datoriei, în contextul preferinței investitorilor pentru titluri pe termen scurt. În detaliu:

• Maturitatea medie totală a datoriei este de 6,6 ani, ușor sub ținta minimă de 7 ani;
• Datoria în lei care își modifică rata dobânzii într-un an a ajuns la 20%, la limita superioară a intervalului țintă;
• Riscul valutar rămâne semnificativ, dar controlabil prin strategia rezervelor valutare.

Obiective clare pentru anii următori

Ministerul Finanțelor și-a propus: asigurarea finanțării necesare administrației publice centrale, cu accent pe minimizarea costurilor pe termen mediu și lung; limitarea riscurilor asociate datoriei, printr-un management prudent și flexibil; dezvoltarea pieței interne de titluri de stat, creșterea lichidității și consolidarea curbei de randament.

Implementarea strategiei va fi monitorizată lunar, cu publicarea indicatorilor în Buletinul datoriei publice, pentru transparență și informarea investitorilor.

Strategii de finanțare a datoriei publice analizate prin modelul Băncii Mondiale

Ministerul Finanțelor a realizat o evaluare a diferitelor strategii de administrare a datoriei publice, folosind modelul Cost-Risk Analysis al Băncii Mondiale. Analiza cantitativă a avut ca scop compararea alternativelor de finanțare pe baza costului și riscului aferent în diferite scenarii pentru cursurile de schimb și ratele dobânzilor, estimând indicatori până în anul 2027.

Scenarii și ipoteze de bază

Pentru evaluarea riscului valutar, scenariul de bază a folosit cursurile publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, iar două scenarii de șoc au presupus deprecierea leului cu 2% și 5% față de euro și 5% și 15% față de dolar. În ceea ce privește ratele dobânzilor, scenariul de bază a utilizat ratele forward derivate din curba de randamente pentru titlurile de stat în lei și euroobligațiuni, iar scenariile de șoc au presupus creșteri paralele de 200 și 400 puncte de bază pentru maturități de 1, 5, 10 și 30 de ani, în funcție de piață și valută.

Strategii interne și externe

Analiza a inclus trei seturi de strategii:

1. Gestionarea expunerii față de riscul de refinanțare prin titluri de stat în lei
   • Strategiile variază de la finanțarea deficitului bugetar intern integral prin certificate de trezorerie sau obligațiuni de stat pe 5 și 10 ani, la combinarea cu surse externe.
   • Indicatorii principali, ponderea datoriei în PIB și plățile de dobânzi în PIB, arată valori relativ constante între 64,97% și 64,99% pentru datorie și între 5,41% și 5,47% pentru dobânzi.
   • Maturitatea medie a datoriei în monedă națională variază între 1,86 și 6,68 ani, evidențiind că extinderea duratei medii reduce riscul de refinanțare.
2. Refinanțarea datoriei în lei prin euroobligațiuni denominate în EUR
   • Strategiile au vizat înlocuirea integrală sau parțială a datoriei în RON scadente cu euroobligațiuni pe 10 ani.
   • Strategia cu refinanțare integrală prin euroobligațiuni (S2) reduce costul dobânzilor în PIB la 5,32% și crește maturitatea medie a datoriei în valută la 7,53 ani, însă prezintă un risc mai mare din cauza expunerii valutare.
3. Finanțarea în EUR versus USD
   • Strategiile au analizat proporții diferite de euroobligațiuni în USD pe 10 și 30 de ani.
   • Cea mai lungă maturitate medie a datoriei în valută, 13,48 ani în 2027, se înregistrează în S2, cu finanțare preponderent în USD. Aceasta însă este și cea mai costisitoare strategie, din cauza ratelor mai ridicate și a volatilității dolarului.

Practic, Ministerul Finanțelor favorizează finanțarea preponderent în moneda națională, pentru a sprijini dezvoltarea pieței interne de titluri de stat și a reduce expunerea la riscul valutar. În ceea ce privește finanțarea externă, accentul va fi pe contractarea de datorie în euro și dolari americani, dar și în alte valute, în funcție de raportul cost-risc și de oportunitățile pieței. De asemenea, emisiunile de obligațiuni verzi vor continua, conform cadrului suveran aprobat la începutul anului 2024.