România și Danemarca, în vizorul Moscovei: avertismentul britanicilor și confirmarea experților români. Riscuri tot mai mari

România și Danemarca au intrat într-o zonă considerată de risc major de către presa britanică, după ce The Independent a publicat o analiză în care avertizează că ambele țări ar putea deveni ținte ale represaliilor rusești. Motivul: rolul lor activ în sprijinirea Ucrainei și implicarea în acțiuni care afectează direct interesele Moscovei. Potrivit jurnaliștilor britanici, atacarea „flotei fantomă” de petroliere rusești în Marea Baltică și Marea Neagră ar putea intensifica reacțiile ostile ale Kremlinului.

Putin a spus că este „pregătit de război cu Europa”

Conform aceleiași surse, declarațiile recente ale lui Vladimir Putin, în care liderul de la Kremlin spunea că este „pregătit de război cu Europa”, sunt de luat în calcul. Moscova vizează inclusiv extinderea controlului militar în sudul Ucrainei,până la Gurile Dunării,o evoluție care ar apropia conflictul de granițele României.

În plus, îngrijorările europene sunt alimentate și de tensiunile transatlantice. Politico notează că președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi acuzat pe Donald Trump că „se pregătește să trădeze Europa”, un scenariu care complică arhitectura de securitate a continentului.

Pentru a analiza în ce măsură aceste avertismente sunt reale și cum se raportează România la ele, doi dintre cei mai reputați experți români în securitate—generalul (r) Virgil Bălăceanu și analistul Claudiu Degeratu—au explicat situația la solicitarea Adevărul.

11:02, 01.11.2025 • Internațional

„Atacul” lui Trump asupra Groenlandei a schimbat strategia Danemarcei: amenințarea rusă reaprinde cursa arctică

15:12, 27.09.2025 • Internațional

Drone misterioase detectate în apropierea bazelor militare din Danemarca. Autoritățile vorbesc despre un posibil atac hibrid

„Pericolul real există pentru România”

Claudiu Degeratu consideră că riscurile anunțate de presa britanică nu sunt simple speculații. Analistul subliniază că România se confruntă deja cu forme non-convenționale de presiune rusă și că acestea vor continua.

„Pericolul real există pentru România, dar el se manifestă deja sub formă de acțiuni de sabotaj, care sunt deja în desfășurare în Polonia, probabil și în alte zone. Aceste hărțuiri cu drone necunoscute, care apar în anumite puncte strategice din Europa, cel mai probabil rusești, reprezintă un alt mod de a pune presiune pe statele NATO din Europa”, afirmă Degeratu. El precizează că România trebuie să se aștepte la o intensificare a acțiunilor hibride,rusia preferând să evite un atac militar direct asupra unui stat membru NATO. În schimb,Moscova va continua să provoace,în limitele zonei „subconvenționale”,prin sabotaje,operațiuni cibernetice și infiltrări în proximitatea punctelor strategice.

„Trebuie să ne așteptăm la mai multe sabotaje, în lunile ce urmează. (…) Nu este cazul să fie un atac fățiș. Totul va fi subconvențional”, adaugă expertul.

Totuși, pe termen mediu și lung, Degeratu nu exclude complet posibilitatea unei confruntări NATO–Rusia, subliniind că ambele părți „se pregătesc pentru scenarii extreme”.

Ce intenții are Kremlinul

Generalul (r) Virgil Bălăceanu privește avertismentele cu un alt grad de prudență. El afirmă că unele declarații ale lui Vladimir Putin sunt parte a unui „război informațional”, menit să inducă anxietate în statele europene. Totuși, generalul admite că Moscova are planuri de expansiune cu bătaie lungă.

„Eu aș propune să nu luăm lucrurile chiar la modul declarativ, dar nici la modul în care rușii vor începe operațiunea Odesa și de cucerire a Gurilor Dunării în zilele următoare (…). Trebuie să luăm în considerare, însă, că există un proiect rusesc mai vechi de interdicție a accesului Ucrainei la Marea Neagră, de control militar mult mai extins al Mării Negre”, explică Bălăceanu.

Potrivit generalului, Moscova urmărește crearea unei „uniuni statale Federația Rusă–Belarus–Ucraina”, după modelul Belarus, cu prezență militară rusă permanentă pe teritoriul ucrainean. Iar obiectivele Kremlinului nu s-ar opri acolo.

Moldova, următoarea țintă?

Generalul Bălăceanu avertizează că Republica Moldova ar putea deveni următoarea țintă a Rusiei, după finalizarea conflictului cu Ucraina. Această direcție strategică este deja vizibilă în retorica de la Kremlin.

„Întrevăd și o perspectivă pentru a avea Republica Moldova într-o asemenea uniune, dincolo de mersul către Europa, către Uniunea Europeană”, punctează acesta.

În opinia lui, Moscova nu are încă resursele militare necesare pentru o ofensivă majoră în sudul Ucrainei,dar nu va renunța la obiectivele sale pe termen lung. Dacă nu vor fi atinse în actualul conflict,Kremlinul ar putea încerca din nou într-un „al doilea război”.

„Avem în definitiv două modele, modelul Belarus pentru Uniunea Statală, dar și modelul cecen pentru un al doilea război”, explică Bălăceanu.

România trebuie să fie pregătită

În ciuda avertismentelor severe, generalul consideră că nu este cazul ca populația să intre în panică. Dar statul român trebuie să adopte o strategie solidă și coerentă de apărare.

„Noi trebuie să ne gândim cum ne pregătim pentru postura de apărare și descurajare. (…) Polonezii îi spun apărarea universală. Finlandezii îi spun apărarea totală. Noi putem să-i spunem apărarea teritorială, dar conceptul este același. O participare largă a întregii societăți la o pregătire pentru a afirma postura de apărare și descurajare”, subliniază generalul. El amintește și un precedent istoric: reacția României în 1968, când amenințarea unei invazii sovietice era reală, dar Bucureștiul a reușit să descurajeze atacul datorită unei pregătiri temeinice.

„Dacă noi în 1968 am fost pregătiți pentru o posibilă invazie a URSS-ului, am mărit forțele armate, am creat gărzile naționale (…) putem să o facem și acum”, spune Bălăceanu.

Adevărul incomod: riscul nu e viitor, ci prezent

Atât Degeratu, cât și Bălăceanu sunt de acord că România se află deja pe radarul strategic al Moscovei. Diferența este modul în care Kremlinul alege să acționeze: prin presiuni subtile, operațiuni hibride și propagandă, nu prin atac militar direct.

Cert este că, odată cu escaladarea conflictului din Ucraina și cu neliniștea din relațiile transatlantice, România devine tot mai vizibilă în ecuația de securitate din regiune. Iar răspunsul trebuie să vină atât din partea instituțiilor, care au obligația de a consolida apărarea, cât și din partea societății, care trebuie să fie pregătită pentru scenarii pe care Europa modernă nu le mai credea posibile.

Avertismentul britanicilor este doar o piesă dintr-un puzzle mai amplu,în care România trebuie să rămână vigilentă, fără a cădea în panică, dar conștientă că „se întâmplă deja”, după cum spun experții români.