Gaura neagră de 731 milioane de lei înghite activele Sănătății: valoarea reală a spitalelor, măsluită ilegal de Minister

Un audit al Curții de Conturi arată că Ministerul Sănătății și instituțiile subordonate au raportat bilanțuri denaturate, cu active necurente evaluate eronat cu peste 731 de milioane de lei, datorii subestimate și plăți salariale nelegale. Gestionarea neglijentă a patrimoniului, menținerea în evidențe a creanțelor prescrise și a prefinanțărilor neutilizate, precum și nerespectarea obligațiilor legale de reevaluare a clădirilor și terenurilor, arată un management financiar ineficient, care oferă o imagine falsă asupra infrastructurii medicale din România.

Active necurente: supraevaluare masivă de peste 731 milioane de lei

Cea mai semnificativă abatere structurală se regăsește în categoria activelor pe termen lung, care au fost supraevaluate cu o sumă netă totală de 731.411.136 lei. Cauza principală o constituie eșecul entităților de a aplica normele de reevaluare și ajustare a valorilor, ducând la o imagine nerealistă a patrimoniului.

Clădiri și terenuri: nereevaluarea care costă 703 milioane de lei

Problema de fond rezidă în încălcarea gravă a legislației privind reevaluarea patrimoniului public (OG nr. 81/2003). Entitățile subordonate au eșuat să realizeze reevaluarea activelor de natura construcțiilor și terenurilor cel puțin o dată la trei ani. Menținerea unor valori istorice, neactualizate, și, în paralel, neînregistrarea ajustărilor necesare pentru depreciere, au condus la o supraestimare uriașă a valorii acestor active în Bilanț.

08:22 • Dezvăluiri

Curtea de Conturi a României a decis: Elisabeta Lipă trebuie să returneze 500.000 de euro plătiți ilegal de Federația Română de Canotaj

07:30, 23.11.2025 • Dezvăluiri

Afaceri dubioase cu fonduri publice la Parcul Natural Putna-Vrancea, aflat în parohia Romsilva

Această supraevaluare masivă (circa 96% din totalul abaterilor la activele necurente) afectează direct fidelitatea informațiilor raportate și sugerează că valoarea reală de piață sau de utilizare a infrastructurii medicale este mult mai mică decât cea prezentată în documentele oficiale.

Investiții fără obiect și creanțe prescrise

O parte semnificativă din supraevaluarea activelor necurente provine din menținerea unor elemente lipsite de utilitate economică sau imposibil de recuperat, contrar principiului prudenței:

• Imobilizări în curs de execuție: 061.295 lei (Supraevaluare). Suma reprezintă costul unor studii de fezabilitate, proiecte și avize cu vechimi extrem de mari (unele peste 10 ani). Aceste costuri au fost menținute în evidența contabilă, deși nu mai sunt arondate unor obiective de investiții viabile sau au rămas fără obiect, îngreunând în mod artificial contul de active.
• Creanțe irecuperabile (Debitori peste 1 an): 225.278 lei (Supraevaluare). Curtea de Conturi a constatat menținerea și raportarea prin bilanț a unor creanțe pentru care dreptul de încasare s-a prescris (art. 2500, art. 2501, art. 2517 din Codul civil). Mai mult, aceste sume au fost menținute în evidență fie fără documente justificative, fie chiar și după ce acțiunile de recuperare în instanță au fost respinse.

„Menținerea în evidențele contabile a unor valori ale activelor neactualizate la termenele legale, cel puțin o dată la 3 ani, precum și a neînregistrării în evidențele financiar-contabile a unor ajustări pentru depreciere, a condus la reprezentarea eronată a valorii acestora în bilanț”, se spune în raportul Curții.

Cazul PNRR și echipamentele spitalicești: subevaluarea activului

În contrast cu supraevaluarea generală, au fost identificate și cazuri de subevaluare a activelor fixe cu 5.166.885 lei. Abaterea provine din înregistrarea pe seama cheltuielilor a unor bunuri (e.g., echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale – IAAM), achiziționate în cadrul unui proiect crucial cu finanțare din PNRR (Componenta 12 – Sănătate). Această practică încalcă Legea contabilității, care interzice deținerea de active fără înregistrarea lor în Bilanț și fără întocmirea proceselor-verbale de punere în funcțiune. Prin urmare, valoarea reală a infrastructurii spitalicești nou-achiziționate a fost subestimată.

Alte abateri la activele necurente

Raportul mai menționează două nereguli suplimentare:

• Redevențe nerecuperate: Supraevaluarea activelor cu 941.290 lei, reprezentând debite nerecuperate (redevențe) de la o societate aflată în insolvență, pentru care ministerul nu s-a înscris în tabloul creditorilor, deși dreptul de încasare era prescris.
• Lucrări de modernizare neînregistrate: O sub-evaluare a activelor necurente de 178.059 lei a rezultat din neefectuarea reevaluării (similar pct. 1) și din neînregistrarea în evidențele contabile a unor lucrări de modernizare efectuate la construcții și terenuri.

Active curente: erori majore în gestionarea stocurilor și creanțelor (9,7 milioane de lei)

Activele curente (pe termen scurt) — esențiale pentru lichiditatea imediată a instituțiilor — au fost, de asemenea, profund afectate de nereguli. Aceste active au fost supraevaluate cu o sumă netă totală de 9.744.418 lei, din cauza unei evidențe contabile analitice defectuoase, a nerespectării normelor de inventariere și a întârzierilor în gestionarea juridică a creanțelor.

Probleme critice la stocuri

O supraevaluare masivă de 8.891.953 lei a fost constatată la categoria stocuri (materiale sanitare și dezinfectanți). O unitate subordonată, implicată în derularea unui proiect PNRR (Componenta 12 – Sănătate, Investiția I2.4), a înregistrat bunurile ca fiind recepționate, deși acestea fuseseră predate doar în custodie. Prin urmare, la finele anului 2024, stocurile raportate nu reprezentau realitatea, fiind neinventariate faptic. De asemenea, institutul nu a înregistrat consumurile de materiale în anul 2024.

O supraevaluare suplimentară de 3.763.234 lei rezultă din omisiuni grave, precum neefectuarea înregistrărilor de ieșiri de medicamente către aparatul de urgență aflat pe secțiile spitalelor, neînregistrarea diferențelor de preț la vaccinuri și, cel mai îngrijorător, menținerea în stoc a unor medicamente și materiale expirate. Aceste nereguli denaturează bilanțul și indică risipă de resurse.

Debite atipice și sume blocate în clarificare

Nereguli majore au fost identificate în gestionarea creanțelor curente, adesea din lipsa unor proceduri clare de analiză și recuperare.

Curtea de Conturi menționează că sumele în curs de clarificare se ridică la 4.844.312 lei, fiind considerate o supraevaluare. Aceste sume reprezintă elemente contabile care au fost menținute ca „în curs de clarificare” timp de peste trei ani.

Instituția a constatat că nu s-au luat măsuri de analizare și de asumare a categoriei de drepturi sau obligații din care fac parte, blocând astfel o sumă semnificativă în contabilitate. Chiar dacă ulterior auditului au fost demarate operațiuni de eliminare a acestora, suma a denaturat situațiile financiare încheiate la 31.12.2024.

Alte abateri includ menținerea nejustificată de creanțe nerecuperate, în sumă de 52.920 lei, pentru care dreptul de a cere recuperarea s-a prescris, și debite vechi (2011-2021) de 106.138 lei pentru care nu au fost întreprinse demersuri de recuperare.

O supraevaluare de 751.975 lei provine din creanțe rezultate din cheltuielile de spitalizare pentru victimele accidentelor rutiere. Deși instanțele de judecată au adus ajustări valorice creanțelor (de exemplu, în contextul procedurilor de insolvență ale societăților de asigurare), unitățile nu au operat aceste ajustări, raportând astfel sume mai mari decât cele așteptate a fi încasate.

S-a constatat, de asemenea, o subevaluare a activelor de 4.250.008 lei, rezultată din solduri atipice (negative) la contul de debitori al unei entități subordonate. Aceasta a fost cauzată de înregistrări eronate (e.g., popriri) și de lipsa unei evidențe analitice organizate corespunzător, diminuând astfel artificial totalul activelor din bilanț.

Datorii și cheltuieli: subevaluare și plăți nelegale

Raportul identifică o subevaluare totală a datoriilor curente de 12.009.650 lei, pe fondul nerespectării principiului contabilității de angajamente și al preluării eronate de solduri.

Datorii nereflectate și prefinanțări nerestituite

Raportul menționează o subevaloare majoră de 17.550.802 lei. Această sumă include neînregistrarea unor datorii (e.g., contribuții ale angajatorilor pentru concedii), erori la deducerea prefinanțării în proiecte și neînregistrarea garanțiilor de bună execuție.

O altă subevaluare de 3.231.957 lei provine din nereflectarea obligațiilor de plată aferente sumelor primite de la bugetul de stat pentru cheltuielile de personal ale medicilor rezidenți și asistenților comunitari.

Totodată, Curtea de Conturi a evidențiat că prefinanțările externe se ridică la 2.249.527 lei, reprezentând o supraevaluare a datoriilor. Această sumă constă în prefinanțări neutilizate în cadrul unui proiect cu finanțare externă, care nu au fost restituite spitalului către autoritatea de management și au fost înregistrate nejustificat în excedentul spitalului.

Abateri la salarii și transferuri

Curtea de Conturi a constatat plăți nelegale care au supraevaluat cheltuielile:

Managementul cheltuielilor și veniturilor: erori de bază

Pe lângă deficiențele structurale ale activelor și datoriilor, Curtea de Conturi a identificat nereguli semnificative în înregistrarea cheltuielilor curente și a veniturilor.

Cheltuieli cu bunurile și serviciile

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost constatate ca fiind subevaluate cu 447.859 lei, dezechilibru rezultat din erori de înregistrare și plăți necuvenite. S-a constatat o subevaluare a cheltuielilor de 626.070 lei, reprezentând consumuri de materiale care nu au fost evidențiate în contabilitate. La această subevaluare se adaugă o supraevaluare de 46.463 lei reprezentând plăți necuvenite pentru servicii de întreținere auto care diferă de caietul de sarcini, plus erori de 131.748 lei generate de nerespectarea principiului contabilității de angajamente.

Venituri supraevaluate prin înregistrări eronate

Veniturile au fost, de asemenea, supraevaluate cu 1.781.486 lei din două cauze majore:

• Înregistrarea unor operațiuni reprezentând bunuri donate în anul 2022, dar neînregistrate la momentul efectuării operațiunii (întârziere contabilă).
• Încasări înregistrate eronat direct pe seama veniturilor, care, în realitate, erau aferente unor debite a căror evidență nu este organizată corespunzător.

Erori fără impact consolidat: deficiențe de evidență de 128 milioane de lei

În plus față de abaterile care au influențat direct rezultatul patrimonial, au fost identificate erori care, deși nu au afectat Bilanțul consolidat, indică probleme profunde de gestiune și transfer patrimonial, în valoare totală de 128.010.633 lei.

Probleme structurale de transfer și clasificare

Active în valoare de 107.665.096 lei, reprezentând cele trei obiective de investiții pentru realizarea spitalelor regionale, nu au fost predate în totalitate în urma transferului de activități, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 76/2022.

7.344.609 lei reprezintă un Sistem digital de monitorizare a igienei mâinilor, înregistrat integral ca activ necorporal, deși în componența sa existau bunuri care trebuiau clasificate ca active corporale și stocuri.

Au fost constatate investiții finalizate și recepționate în valoare totală de 6.712.316 lei care nu au fost evidențiate corespunzător în categoria construcțiilor.

Gestionarea garanțiilor, avansurilor și stocurilor în custodie

Curtea a constat erori în valoare de 165.857 lei privind gestionarea garanțiilor (restituirea înainte de termen, constituirea la valori eronate, neactualizarea în urma suplimentării contractului). Avansuri primite din fonduri europene în sumă de 762.968 lei au fost înregistrate eronat ca operațiuni în curs de clarificare, în loc de conturile special destinate.

De asemenea, a scos la iveală probleme repetate la evidența stocurilor, inclusiv vaccinuri hexavalente în valoare de 1.839.415 lei, aflate în custodie la furnizor, neînregistrate în conturile corespunzătoare. Alte vaccinuri lăsate în custodie în sumă de 413.170 lei nu au fost evidențiate corespunzător.

Carențe majore de control

Raportul Curții de Conturi indică o carență majoră în controlul intern managerial și financiar preventiv la nivelul Ministerului Sănătății și al unităților subordonate. Nerespectarea unor principii contabile de bază, precum prudența (prin menținerea activelor supraevaluate) și contabilitatea de angajamente, a condus la denaturarea masivă a situațiilor financiare încheiate la 31.12.2024.

2025-12-03_AF_MS