Mesaj clar de la Guvern: mai multe taxe, fără creșteri de salarii sau pensii în 2026
România se pregătește pentru un pachet de măsuri fiscale dur, menit să aducă deficitul bugetar la cote sustenabile și să alinieze țara la standardele Uniunii Europene. Impozitele pe proprietate vor crește, iar salariile și pensiile vor rămâne înghețate, avertizează economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan.
Consilierul premierului: majorarea taxelor pe proprietate, inevitabilă în context european și fiscal
România nu ar putea să atingă țintele de deficit bugetar pentru 2026 fără pachetul de măsuri fiscale recent validat de Curtea Constituțională, avertizează Ionuț Dumitru. În centrul acestui pachet se află creșterea impozitelor pe proprietate, o decizie pe care economistul o consideră necesară pentru alinierea la standardele Uniunii Europene.
„Dacă ne uităm la taxele pe proprietate, într-adevăr, creșterea e destul de semnificativă de la 1 ianuarie”, a explicat Dumitru la Digi24, subliniind că România colectează din aceste taxe aproximativ 0,5% din PIB, față de media europeană de 1,6%.
Comparativ cu alte state UE, nivelul taxelor locale este mult mai scăzut. În Polonia sau Ungaria, de exemplu, taxele pe proprietate sunt semnificativ mai mari, iar România pleacă de la un nivel „foarte scăzut”, spune consilierul premierului.
Majorarea impozitelor pe proprietate nu este o decizie izolată. Ea face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Această decizie de a crește taxele pe proprietate era inclusă și în angajamentele pe care România și le asumase în PNRR”, a precizat Dumitru.
Măsurile sunt legate și de situația finanțelor publice, marcată de un deficit „uriaș” și de o datorie publică în creștere accelerată, care ar putea depăși pragul de 60% din PIB.
Înghețarea salariilor și pensiilor
Legea responsabilității fiscale obligă autoritățile să adopte măsuri restrictive odată ce datoria depășește anumite praguri. În acest context, salariile și pensiile vor fi înghețate.
„La 60% trebuie înghețate și salariile și pensiile, lucru care se întâmplă, așa cum vedem”, explică economistul.
Coaliția aflată la guvernare intenționează să mențină această înghețare și în 2026, în timp ce taxele pe proprietate vor crește pentru a genera venituri suplimentare.
Salariul minim și competitivitatea
În privința salariului minim, nu există consens politic pentru o majorare în următorul an. Creșterile anterioare rapide, combinate cu costurile ridicate pentru energie și cu salariile mari pentru companii, au pus presiune pe mediul de afaceri.
„În contextul acesta, să pui o povară suplimentară printr-o creștere a salariului minim e probabil o decizie nu foarte înțeleaptă”, a declarat Dumitru.
Consilierul premierului atrage atenția asupra nevoii de eficientizare a cheltuielilor publice. România se confruntă nu doar cu venituri insuficiente, ci și cu o eficiență redusă în utilizarea banilor publici.
„Miza anilor următori este să facem aceste cheltuieli bugetare mai eficiente”, subliniază economistul.
Pachetul fiscal, cheia stabilității bugetare
În final, Dumitru evidențiază că pachetul de măsuri fiscale validat de Curtea Constituțională va avea un impact cumulat de aproximativ 3,6% din PIB în 2026.
„Când pleci de la aproape 10% din PIB deficit bugetar, orice măsură pe care o iei trebuie să aibă un impact semnificativ. Doar astfel deficitul poate fi adus într-o zonă cât de cât mai sănătoasă”, explică economistul.