BNS cere europarlamentarilor români să respingă acordul Omnibus I: „Nu votați capitularea în fața marilor corporații”

Blocul Național Sindical (BNS) lansează un apel ferm către europarlamentarii români înaintea votului din plenul Parlamentului European programat pentru marți, 16 decembrie 2025, solicitând respingerea Acordului Provizoriu Omnibus I, care modifică directivele europene CSRD și CS3D privind raportarea de sustenabilitate și responsabilitatea corporativă. Sindicaliștii avertizează că forma actuală a compromisului legislativ reprezintă o îndepărtare majoră de la obiectivele inițiale ale Uniunii Europene și favorizează interesele marilor corporații în detrimentul lucrătorilor, mediului și drepturilor omului.

Într-o scrisoare oficială transmisă eurodeputaților, BNS susține că acordul Omnibus I rezultat în urma trialogului dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie, încheiat pe 9 decembrie, echivalează cu „o capitulare în fața intereselor pecuniare ale marilor companii”. Potrivit organizației sindicale, modificările introduse golesc de conținut legislația privind diligența corporativă și reduc drastic capacitatea Uniunii Europene de a impune standarde reale de responsabilitate economică și socială.

„Nu este un vot tehnic, ci unul care definește caracterul UE”

BNS subliniază că votul din plen nu poate fi tratat ca o simplă formalitate legislativă. „Votul dumneavoastră nu este unul tehnic, ci unul care definește caracterul Uniunii Europene”, se arată în mesajul transmis europarlamentarilor români, poziție aliniată cu cea a Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC). Sindicaliștii avertizează că Europa riscă să transmită un semnal periculos, acela că prioritățile economice ale marilor jucători globali primează în fața protecției lucrătorilor, a mediului și a drepturilor fundamentale.

Una dintre principalele critici vizează diluarea Directivei privind Diligența Aprofundată în Domeniul Sustenabilității Corporative (CS3D). Conform BNS, aria de aplicare a directivei a fost restrânsă semnificativ, iar responsabilitatea companiilor a fost redusă la un nivel care face dificilă tragerea lor la răspundere pentru abuzuri comise pe lanțurile de producție și aprovizionare.

Printre modificările considerate problematice se află majorarea pragurilor de aplicare. Acordul prevede ca obligațiile să revină doar companiilor cu peste 5.000 de angajați și o cifră de afaceri de minimum 1,5 miliarde de euro. În opinia BNS, această schimbare exclude din start marea majoritate a firmelor europene, lăsând fără protecție milioane de lucrători și comunități afectate indirect de activitatea economică.

În plus, noul cadru introduce o abordare flexibilă, bazată pe prioritizarea anumitor riscuri, permițând companiilor să evite o cartografiere completă a impactului social și de mediu. Sindicaliștii avertizează că această metodă „bazată pe risc” oferă marilor companii posibilitatea de a ignora zone sensibile și de a transfera presiunea către furnizori și parteneri mai mici, unde drepturile lucrătorilor sunt adesea mai fragile.

Sancțiuni reduse, răspundere eliminată și un proces legislativ contestat

BNS critică dur și slăbirea mecanismelor de sancționare. În forma actuală a acordului, limita maximă a amenzilor a fost redusă la 3% din cifra de afaceri globală, față de pragul de 5% susținut anterior de Parlamentul European. Mai mult, răspunderea civilă la nivel european a fost eliminată complet, ceea ce, potrivit sindicaliștilor, reduce drastic șansele victimelor de a obține despăgubiri pentru încălcări ale drepturilor omului sau ale normelor de muncă.

Eliminarea răspunderii civile afectează direct și rolul sindicatelor, care nu vor mai putea reprezenta eficient lucrătorii în instanță. În același timp, termenul de aplicare a directivei a fost amânat până în 2029, iar o eventuală revizuire este programată abia după 2030, ceea ce prelungește perioada în care companiile vor funcționa fără obligații ferme de responsabilitate.

Procesul legislativ este, la rândul său, contestat. BNS invocă o poziție recentă a Ombudsmanului European, care a constatat încălcări ale regulilor UE privind o mai bună legiferare. Sindicaliștii reclamă lipsa transparenței, utilizarea excesivă a procedurilor de urgență și absența unei justificări solide pentru caracterul „urgent” al acordului.

Acordul Provizoriu Omnibus I este un compromis negociat între instituțiile europene care modifică substanțial directivele CSRD și CS3D, esențiale pentru obligarea companiilor mari să raporteze impactul activității lor și să răspundă pentru încălcările produse de-a lungul lanțului de afaceri. Criticii susțin că forma actuală transformă un pachet legislativ gândit pentru responsabilitate corporativă într-un instrument de protecție a intereselor marilor corporații.