Digitalizarea s-a împotmolit. Un oraș întreg se evaporă anual din buzunarele noastre

România a colectat în 2023 doar 70% din TVA-ul datorat. Restul de 30%, adică aproximativ 45,5 miliarde de lei (echivalentul a nouă miliarde de euro), nu a ajuns în bugetul de stat. Ca să vizualizăm această sumă: este echivalentul bugetului anual al unui oraș mare sau al construirii a peste 50 de spitale, 1.000 de școli sau a zeci de mii de kilometri de autostradă.

În termeni simpli, România pierde, literalmente, un oraș întreg în fiecare an. Și, în loc să-i folosească resursele pentru dezvoltare, banii „rătăcesc” în decalajul de TVA.

Digitalizarea care nu aduce bani

În ultimii ani, autoritățile române au investit în sisteme electronice menite să modernizeze raportarea fiscală: SAF-T – fișierul standard de control fiscal, și platformele RO e-Factura și RO e-Transport. Ideea părea simplă: dacă toate tranzacțiile și facturile sunt raportate electronic, frauda TVA și neplata taxelor vor scădea, iar statul va încase mai mulți bani.

Dar realitatea s-a dovedit mai complicată. După o ușoară scădere a decalajului TVA în 2022, acesta a revenit la 30% în 2023, indicând că digitalizarea singură nu este suficientă, se arată într-o analiză făcută de Raluca Bâldea, partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

10:06, 28.10.2025 • ECONOMIE

Șase luni de haos pentru contribuabili: ANAF blochează debitorii prin reguli absurde și termene imposibile

Imagine surprinzătoare: digitalizarea fără infrastructură adecvată este ca și cum ai instala mii de camere de supraveghere într-un oraș, dar ai lăsa monitorizarea la întâmplare – camerele filmează, dar nimeni nu urmărește imaginile, iar hoții continuă nestingheriți.

Problema nu este lipsa tehnologiei, ci incapacitatea sistemului de a folosi datele colectate inteligent. Pentru ca banii să ajungă efectiv la buget, România are nevoie de analiză de risc, controale orientate pe rezultate și personal instruit să interpreteze și să acționeze pe baza volumelor masive de date.

România, campioana negativă a UE

În Europa, România se află într-o poziție critică și vizibilă. Decalajul de TVA de 30% ne clasează pe primul loc în topul necolectării taxelor. Pentru comparație Malta are 24,2%, Austria – 1%, Finlanda – 3%

Această poziție nu este doar un număr în statisticile Comisiei Europene. În termeni absoluți, România pierde 45,5 miliarde de lei pe an, adică aproape jumătate din deficitul bugetar anual.

Imagine vizuală: în timp ce alte state europene își investesc banii colectați în școli, spitale sau drumuri, România „aruncă pe fereastră” echivalentul bugetului unui oraș mare, în fiecare an.

Cine plătește pentru cei care nu plătesc?

Decalajul de TVA are efecte concrete asupra vieții românilor. Contribuabilii corecți ajung să plătească mai mult pentru a compensa lipsa veniturilor, iar Guvernul trebuie să reducă sau să amâne investiții vitale în sănătate, educație și infrastructură.

Analogie vizuală: România pierde anual un oraș, iar locuitorii acelui „oraș pierdut” sunt cetățenii care rămân fără spitale funcționale, școli moderne sau drumuri sigure. Acești bani care „dispar” nu se mai întorc, iar efectele sunt resimțite de toți.

Miza nu e doar fiscală, ci de guvernanță

Raportul Comisiei Europene arată clar: problema colectării TVA nu stă în digitalizare sau în efortul contribuabililor, ci în guvernanța fiscală.

România are nevoie urgentă de:

• Infrastructură pentru prelucrarea datelor digitale în timp real,
• Capacitate de analiză de risc pentru a identifica fraudele și neconformările,
• Controale inteligente și orientate pe rezultate, nu doar pe presiunea asupra firmelor.

Fără aceste măsuri, digitalizarea rămâne o promisiune tehnologică fără impact real, iar decalajul TVA riscă să devină o problemă structurală. Pe termen lung, acest decalaj nu doar că limitează spațiul bugetar, dar afectează direct echitatea fiscală și dezvoltarea economică a țării.