Sorin Grindeanu se opune eliminării impozitului minim pentru bănci: „Vorbim despre profituri enorme”
Sorin Grindeanu a declarat, înainte de ședința Coaliției de guvernare, că nu este de acord cu eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri în cazul băncilor, argumentând că sectorul bancar înregistrează profituri foarte mari și poate susține în continuare această taxă. Liderul social-democrat a subliniat că poziția PSD este diferită de cea exprimată de alți parteneri de guvernare, în contextul discuțiilor privind revizuirea politicii fiscale pentru anul 2026.
„Este un profit enorm pe care îl au băncile”, a afirmat Grindeanu, indicând că nu vede justificată o eventuală relaxare fiscală pentru acest domeniu, în timp ce alte sectoare economice și populația resimt presiuni financiare semnificative. Declarațiile sale vin pe fondul dezbaterilor intense privind eliminarea sau modificarea impozitului minim pe cifra de afaceri, măsură contestată de mediul de afaceri, dar apărată de PSD în anumite domenii considerate foarte profitabile.
Pachetul de relansare economică, prioritate pentru PSD
Sorin Grindeanu a precizat că una dintre mizele importante pentru social-democrați în cadrul ședinței Coaliției este pachetul de relansare economică propus de PSD. Acesta ar urma să includă măsuri menite să sprijine economia, investițiile și puterea de cumpărare, într-un context marcat de ajustări bugetare și de presiunea respectării țintelor de deficit.
Liderul PSD a lăsat să se înțeleagă că partidul va condiționa susținerea unor modificări fiscale de includerea unor măsuri clare de protecție socială și de stimulare economică. În această logică, menținerea impozitului minim pentru bănci este văzută ca o sursă importantă de venituri la bugetul de stat, care poate finanța programe publice și investiții strategice.
Divergențe în Coaliție privind politica fiscală
Poziția exprimată de Sorin Grindeanu evidențiază diferențele de viziune din interiorul Coaliției de guvernare în ceea ce privește politica fiscală pentru anul viitor. În timp ce unele voci susțin eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru a stimula investițiile și a crește atractivitatea României pentru capitalul privat, PSD pledează pentru o abordare selectivă, în care anumite sectoare, precum cel bancar, să rămână impozitate suplimentar.
Discuțiile au loc într-un moment sensibil, în care Guvernul trebuie să finalizeze cadrul fiscal și bugetar pentru 2026, ținând cont atât de nevoia de predictibilitate pentru mediul de afaceri, cât și de constrângerile bugetare și angajamentele asumate la nivel european.
CFA România cere eliminarea impozitului minim și majorarea salariului minim
Specialiștii nu sunt însă de acord cu poziția exprimată de PSD. Președintele Asociației CFA România, Adrian Codîrlașu, susține eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și majorarea salariului minim pe economie, argumentând că actuala formulă fiscală produce efecte negative în lanț asupra economiei.
Potrivit acestuia, impozitul minim pe cifra de afaceri funcționează, în practică, ca un cost suplimentar transferat în prețuri, cu impact direct asupra consumatorilor. În sectoarele în care concurența este ridicată și marjele sunt reduse, presiunea acestui impozit ar conduce la eliminarea unor companii de pe piață, la restructurări și la pierderi de locuri de muncă.
Adrian Codîrlașu a atras atenția că efectele sunt deja vizibile în anumite industrii, inclusiv în sectorul auto, unde companii importante au anunțat concedieri sau intenții de retragere din România. Situații similare sunt semnalate și în retail, unde mari comercianți vizați de impozitul minim au indicat că își reconsideră prezența pe piața locală.
Reprezentantul CFA România consideră că impozitul minim pe cifra de afaceri afectează atât companiile, cât și angajații, prin reducerea investițiilor, scăderea competitivității și creșterea prețurilor. În acest context, majorarea salariului minim ar trebui să fie realizată printr-o politică fiscală care să nu penalizeze suplimentar mediul de afaceri. Declarațiile lui Adrian Codîrlașu au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat de Asociația CFA România și vin să completeze tabloul unei dezbateri tot mai tensionate între decidenții politici și experții economici, pe fondul pregătirii bugetului de stat pentru anul 2026.