România pe datorie: De ce cheltuie statul mai mult decât produce și cum ne va costa pe toți în anii următori

Datoria publică și deficitul bugetar sunt la niveluri ridicate, iar guvernul trebuie să găsească un echilibru între finanțarea nevoilor curente și menținerea sustenabilității pe termen lung. Situația este complexă, dar poate fi explicată și înțeleasă și de cei care nu au cunoștințe economice.

Ce sunt datoria publică și deficitul bugetar și de ce contează

Pentru început, să clarificăm termenii:

• Datoria publică reprezintă totalul banilor pe care statul îi datorează. Acești bani provin din împrumuturi făcute pe piețele interne sau internaționale, prin titluri de stat sau credite de la instituții financiare internaționale. Practic, este suma pe care România trebuie să o returneze, împreună cu dobânzile aferente.
• Deficitul bugetar apare atunci când statul cheltuie mai mult decât încasează într-un an. Dacă veniturile fiscale (taxe, impozite, contribuții) nu acoperă cheltuielile pentru salarii, pensii, investiții sau servicii publice, statul se împrumută pentru a acoperi diferența.

Aceste concepte sunt esențiale pentru viața de zi cu zi: dacă statul se împrumută prea mult, plătește mai mulți bani pentru dobânzi, iar acest lucru poate însemna mai puțini bani pentru școli, spitale, drumuri sau pensii.

07:41, 15.12.2025 • ACTUALITATE

România își vinde viitorul pe dobânzi: o treime din buget, pierdută în conturile băncilor

17:27, 13.12.2025 • ECONOMIE

România nu are o problemă cu datoria. Are o problemă cu traiectoria

Cifrele oficiale

Conform unui raport al Ministerului Finanțelor și datelor Eurostat, în 2024, datoria publică a României a depășit pragul de 50% din PIB, iar în 2025 a ajuns aproape de 60% din PIB. Deficitul bugetar a fost estimat la 8,4% din PIB la finalul anului 2025, ceea ce înseamnă că statul cheltuie mult mai mult decât încasează.

Pentru comparație, media datoriilor în Uniunea Europeană este de 80,5% din PIB, iar media deficitelor este mult mai scăzută. România se situează astfel mai bine decât unele state foarte îndatorate, dar rămâne vulnerabilă la șocuri economice sau la creșteri ale dobânzilor.

Practic, aproape 60 de lei din fiecare 100 de lei generați de economia românească sunt „împrumutați” și trebuie rambursați.

De ce datoria și deficitul au crescut atât de mult?

Raportul Ministerului Finanțelor, care va fi analizat în ședința de astăzi a Guvernului, explică clar factorii principali care au dus la creșterea rapidă a datoriei publice și a deficitului bugetar în România. Acești factori sunt importanți pentru că ne arată nu doar cât de mult se împrumută statul, ci și de ce se întâmplă acest lucru și ce impact poate avea asupra vieții românilor.

În ultimii ani, tensiunile internaționale au avut un impact direct asupra economiei României. Conflictul Rusia-Ucraina a dus la creșterea prețurilor la energie, un factor esențial pentru bugetul public, deoarece statul trebuie să subvenționeze prețurile pentru populație și companii, pentru a evita scumpiri bruște. Pe lângă aceasta, au fost necesare cheltuieli suplimentare pentru securitate și sprijin economic, pentru a proteja economia și a sprijini sectoarele vulnerabile. Practic, România a trebuit să cheltuie mai mult pentru a menține stabilitatea energetică și socială.

Economia României a înregistrat o creștere modestă în 2024, de aproximativ 0,9%, mult sub nivelul necesar pentru a acoperi cheltuielile publice mari. Aceasta înseamnă că, deși statul colectează taxe și impozite, veniturile nu cresc suficient de repede pentru a finanța toate nevoile curente, de la salarii în sectorul public și pensii, până la investiții în infrastructură și sănătate. Prin urmare, guvernul a fost nevoit să recurgă la împrumuturi suplimentare, crescând astfel datoria publică.

La început, deficitul bugetar pentru 2024 fusese estimat la 5% din PIB, un nivel considerat relativ moderat. Pe parcurs, însă, a crescut rapid, ajungând la 8,65% din PIB, pentru a acoperi cheltuielile urgente generate de factori externi, dar și pentru a asigura funcționarea statului. Practic, statul a cheltuit mai mult decât a încasat și a compensat diferența prin împrumuturi, ceea ce a contribuit direct la creșterea datoriei.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar fi trebuit să aducă fonduri europene nerambursabile pentru proiecte de investiții în infrastructură, digitalizare, sănătate și energie verde. Însă implementarea a întâmpinat dificultăți și întârzieri, ceea ce a redus resursele disponibile. Ca urmare, guvernul a fost nevoit să atragă mai multe împrumuturi pentru a finanța aceste proiecte și pentru a acoperi golurile din buget, contribuind astfel la creșterea datoriei publice.

Pe scurt, România a cheltuit mai mult decât și-a permis, nu pentru că ar fi dorit, ci pentru că evenimentele externe, creșterea economică redusă și întârzierile în fondurile europene au creat presiune asupra bugetului.

Cum s-a finanțat România

Pentru a acoperi deficitul și a menține funcționarea statului, România a folosit mai multe surse de finanțare.

Statul a emis titluri de stat în valoare de 148,3 miliarde lei, vândute pe piața internă și către populație. Aceasta este o modalitate prin care cetățenii și instituțiile din România îi împrumută bani statului, cu promisiunea că îi vor primi înapoi cu dobândă.

România a împrumutat aproximativ 18 miliarde euro prin euroobligațiuni, titluri de stat vândute investitorilor internaționali, și 2,2 miliarde euro prin credite de la instituții financiare internaționale, precum Banca Mondială sau Banca Europeană de Investiții.

Guvernul a menținut un buffer de 2,5 miliarde euro, adică o rezervă financiară în valută, pentru a evita problemele de lichiditate în caz de nevoie urgentă de bani.

Acest mecanism a permis statului să continue să funcționeze fără blocaje financiare, dar vine cu un cost: dobânzile pentru aceste împrumuturi sunt în creștere, ceea ce înseamnă mai puțini bani disponibili pentru servicii publice, investiții și programe sociale.

România și-a asigurat finanțarea, dar datoria crește și va trebui rambursată în anii următori, ceea ce obligă guvernul să fie prudent și să ia măsuri pentru gestionarea eficientă a cheltuielilor și investițiilor.

Măsuri adoptate pentru a reduce cheltuielile

Pentru a limita impactul deficitului, guvernul a luat mai multe măsuri:

• Reducerea unor sporuri pentru bugetari: de exemplu, sporul pentru condiții periculoase a fost redus de la 1.500 lei la 300 lei brut lunar.
• Limitarea majorărilor salariale în sectorul public, mai ales pentru cei implicați în proiecte finanțate din fonduri externe sau PNRR.
• Înghețarea proiectelor de investiții noi în anumite programe de dezvoltare locală sau națională, pentru a reduce angajamentele financiare.

De asemenea, au fost majorate unele taxe și impozite:

• TVA: de la 19% la 21%, cu ajustări pentru anumite produse de consum și servicii.
• Accize: pentru alcool, tutun, băuturi nealcoolice cu zahăr și combustibili.
• Impozitul pe dividende: majorat de la 10% la 16% începând cu 2026.

Aceste măsuri au rolul de a crește veniturile statului și de a diminua presiunea asupra bugetului.

Ce înseamnă pentru români această situație?

Creșterea datoriei publice și a deficitului bugetar nu sunt doar cifre abstracte pe hârtie sau în rapoartele Ministerului Finanțelor. Ele au efecte directe asupra vieții de zi cu zi a românilor, asupra banilor pe care îi cheltuim, asupra serviciilor publice de care ne folosim și chiar asupra viitorului economic al țării. Iată principalele implicații:

1. Posibile creșteri de prețuri și taxe
   Pentru a finanța deficitul și a acoperi datoria în creștere, Guvernul a introdus sau majorat mai multe taxe și accize. De exemplu:
   • TVA-ul standard a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse au fost majorate de la 5% și 9% la 11%.
   • Accizele la alcool, băuturi răcoritoare cu zahăr, benzină, motorină și tutun au fost, de asemenea, majorate.

Pentru români, asta înseamnă că produsele de zi cu zi, de la energie și combustibil, la băuturi și tutun, pot deveni mai scumpe. În practică, o vizită la supermarket sau la benzinărie poate costa mai mult decât înainte.

2. Servicii publice afectate
   O parte din efortul guvernului de a limita cheltuielile implică restrângerea investițiilor în infrastructură și servicii publice. Mai puțini bani în buget înseamnă:
   • Școli și universități cu mai puține resurse pentru materiale, modernizări și personal didactic.
   • Spitale și servicii medicale care pot întârzia modernizarea echipamentelor sau extinderea unităților medicale.
   • Drumuri și infrastructură locală, unde proiectele pot fi amânate sau finanțate doar parțial.

Practic, calitatea și accesibilitatea serviciilor publice pot fi afectate, iar românii pot observa întârzieri sau lipsuri în diverse domenii.

3. Presiuni asupra veniturilor populației
   Pentru angajații din sectorul public, statul a adoptat măsuri care reduc sau limitează creșterile salariale:
   • Sporuri și bonusuri reduse sau înghețate, inclusiv pentru condiții periculoase de muncă.
   • Limitarea majorărilor salariale pentru personalul implicat în proiecte cu finanțare europeană sau PNRR.

Aceasta înseamnă că mulți angajați publici vor simți direct efectul măsurilor de austeritate prin venituri mai mici decât se așteptau.

4. Impact pe termen lung
   Creșterea datoriei nu afectează doar anul curent. Statul va trebui să ramburseze împrumuturile luate acum, ceea ce poate influența:
   • Politicile fiscale: viitoare guverne ar putea fi nevoite să majoreze taxe sau să limiteze cheltuielile publice pentru a plăti datoria.
   • Politicile economice: investițiile în infrastructură sau programele sociale pot fi restrânse pentru a menține echilibrul bugetar.
   • Generațiile viitoare: copiii și tinerii de astăzi vor suporta indirect costul datoriei acumulate, fie prin taxe mai mari, fie prin servicii publice reduse.

Ceea ce poate părea o „problemă de cifre” are efecte directe asupra fiecărei familii: de la cât cheltuiește la cumpărături, până la cât de bune sunt școlile, spitalele și drumurile pe care le folosim zilnic. Datoria mare și deficitul ridicat nu dispar peste noapte și vor influența viața economică a României în următorii ani.

România în perspectiva europeană și viitorul fiscal

România a prezentat Comisiei Europene un Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (2025-2031), care include măsuri de reducere treptată a datoriei și deficitului. Proiecțiile indică o creștere temporară a datoriei până în 2029, urmată de o reducere progresivă până în 2041, cu obiectivul de a menține datoria sub 60% din PIB.

Sustenabilitatea datoriei nu înseamnă doar să fie sub un anumit prag, ci să existe și resurse reale pentru rambursare, fără a pune presiune excesivă asupra generațiilor viitoare.

Situația fiscală a României în 2025 este complexă: datoria publică și deficitul sunt ridicate, iar statul trebuie să echilibreze între necesitățile curente și sustenabilitatea pe termen lung.

Pentru cetățeni, asta înseamnă că viața economică și fiscală va fi atent monitorizată, cu posibil impact asupra taxelor, prețurilor și serviciilor publice. Gestionarea eficientă a banilor publici rămâne crucială pentru stabilitatea și creșterea sustenabilă a economiei românești.