România blocată pe pilot automat? Cum să trecem de la creștere de 1% la motor economic turbo

Economia României va începe 2026 de la niveluri modeste de creștere, după doi ani în care ajustările fiscale, inflația și stimulentele limitate pentru investiții au redus dinamismul. Recuperarea decalajelor față de media europeană depinde de continuarea reformelor fiscale și a investițiilor, precum și de capacitatea de a adapta economia la schimbările globale și tehnologice.

„Un prim indicator al realismului economic și al planurilor de relansare va fi chiar schița bugetului public, așteptată să fie publicată în ianuarie. Aceasta va oferi un tablou clar al veniturilor, cheltuielilor și al măsurilor probabile pentru anul viitor”, susține Daniel Anghel, country managing partner PwC România

Busola fiscală pentru anul care vine

Perioada de recalibrare începută în vara lui 2025, prin majorări de taxe și ajustări în cheltuielile publice, va continua și în 2026, chiar dacă guvernul a anunțat că nu vor exista creșteri de fiscalitate. Ajustarea deficitului bugetar cu 2 puncte procentuale din PIB, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de lei, va reprezenta un test al capacității statului de a-și gestiona resursele.

„Ținta de reducere a deficitului va fi atinsă doar dacă va exista fermitate în gestionarea resurselor publice, atât în zona veniturilor – cu accent pe o colectare mai bună – cât și a cheltuielilor, unde până acum impactul nu a fost vizibil”, declară Anghel.

17:54, 02.11.2025 • ECONOMIE

Chirițoiu avertizează: mega-stimularea de 9% din PIB nu mai produce creștere — instrumentul cheltuielilor publice e la capăt de drum

08:31, 31.10.2025 • ECONOMIE

BNR vede lumini la capătul tunelului: inflația va scădea lent, iar economia ar putea reveni pe creștere în 2026

Reprezentanții FMI au indicat că măsurile luate până la sfârșitul anului 2025 sunt suficiente pentru reducerea deficitului, dar au avertizat că succesul depinde de continuitatea deciziilor politice. O schimbare majoră a alianțelor guvernamentale poate influența traiectoria fiscală, afectând predictibilitatea pentru mediul de afaceri.

Economia României a încetinit semnificativ în ultimii ani

După creșteri ale PIB de 5,5% în 2021 și 4% în 2022, economia României a încetinit semnificativ. În 2024, creșterea a fost de 0,8%, iar pentru 2025 estimările variază între 0,7% (Comisia Europeană) și 1,4% (FMI). Prognoza pentru 2026 indică o creștere între 1,1% și 1,9% (Banca Mondială).

Investițiile publice, combinate cu fonduri europene și alocări bugetare, au atins 6,8% din PIB în 2024 și se estimează că vor ajunge la 8% în 2025. Investițiile străine directe în perioada ianuarie-octombrie 2025 au însumat 7,24 miliarde de euro, în creștere cu 28,6% față de anul precedent.

Cu toate acestea, dinamica economică rămâne lentă. Daniel Anghel afirmă: „Chiar și cu aceste investiții record, economia pare că funcționează cu motoarele gripate. Modelul bazat pe consum și cheltuieli publice își arată limitele.”

Cele trei scenarii pentru 2026

Pe baza datelor disponibile, se conturează trei scenarii principale pentru economia României:

1. Stagnare ușoară – Creșterea economică sub 1,5% dacă colectarea fiscală nu se îmbunătățește și cheltuielile rămân la nivelul actual.
2. Relansare moderată – Creștere peste 2% dacă disciplina fiscală este menținută, iar investițiile publice și private continuă să crească.
3. Motor economic turbo – Creștere peste 3% anual prin reforme structurale, investiții în tehnologie și productivitate, și implicarea mai mare a companiilor românești pe piețele externe.

Aceste scenarii pot fi vizualizate prin grafice care compară ratele actuale de creștere cu cele posibile, în funcție de colectarea fiscală, cheltuielile publice și nivelul investițiilor.

Factorii care vor influența economia

Economia României nu funcționează izolat. La nivel global, comerțul internațional, războaiele tarifare și relocarea producției au impact direct asupra industriei și investițiilor. Pe plan intern, demografia și presiunea asupra sistemului de pensii și sănătate sunt factori semnificativi.

„Forța de muncă este sub presiunea AI și a altor tehnologii, care nu vor înlocui locurile de muncă, dar le vor transforma, impunând noi competențe și un alt model educational”, afirmă Anghel.

Transformările tehnologice și schimbările în piața muncii vor influența nu doar angajatorii, ci și modelul educațional, pregătind cetățenii pentru un mediu economic diferit față de cel cunoscut până acum.

România trebuie să devină un investitor important

Analiza comparativă a investițiilor țărilor din regiune în România și a celor ale companiilor românești în străinătate arată că sunt necesare mai mult curaj și ambiție. Daniel Anghel afirmă: „Companiile românești trebuie să se extindă, iar România să nu fie doar destinație de investiții, ci și un investitor important. Investițiile, inovația și noile tehnologii trebuie să fie prioritățile noului model de creștere economică.”

Disciplina fiscală, reforma administrației publice și arhitectura instituțională și legislativă rămân elemente esențiale pentru dezvoltarea unui model economic sustenabil, capabil să facă față provocărilor interne și globale.

„Anul 2026 poate oferi un respiro fiscal și o oportunitate pentru relansarea economică, însă succesul depinde de continuitatea deciziilor, investiții susținute și reforme structurale”, concluzionează Anghel.