Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, împotriva Acordului UE-Mercosur: „Nu am semnat Memorandumul. Cerem garanții reale pentru fermieri”

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a adoptat o poziție fermă la Bruxelles în ceea ce privește protejarea intereselor fermierilor români în fața provocărilor internaționale. Oficialul a anunțat că refuză să gireze actuala formă a documentelor legate de acordurile comerciale internaționale și solicită măsuri concrete pentru menținerea competitivității agriculturii românești.

Refuzul semnării Memorandumului Mercosur

Florin Barbu a explicat că prioritatea sa rămâne sprijinirea producătorilor locali, motiv pentru care s-a opus oficial demersurilor inițiate de alte ministere care nu oferă suficiente garanții sectorului agricol.

„Am cerut la Bruxelles garanții suplimentare pentru fermierii noștri și menținerea unei politici agricole comune echitabile, care să ofere un sprijin real fermelor și satelor românești! Sunt alături de fermierii români și nu am semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur”, a declarat Florin Barbu pe pagina sa de socializare.

22:03 • POLITICĂ

AUR aruncă mănușa către PSD în scandalul Mercosur. Cer semnături pentru demiterea ministrului Oana Țoiu

20:00, 09.01.2026 • Internațional

Mega-acordul comercial UE-Mercosur: câștigătorii și perdanții! Unde se situează România

Condiții egale și standarde stricte de siguranță

Una dintre principalele probleme ridicate de ministru este disparitatea dintre standardele impuse fermierilor europeni și cele din țările terțe. Oficialul român insistă ca produsele importate să respecte aceleași rigori de mediu și siguranță alimentară.

„Am transmis și comisarilor europeni că este obligatoriu ca acest Acord să garanteze că importurile din state terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din UE, inclusiv în domeniul siguranței alimentare, protecției mediului, utilizării pesticidelor sau bunăstării animalelor. Este datoria noastră să ne asigurăm că produsele care intră pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru”, a precizat ministrul Agriculturii.

Mecanisme de protecție a pieței interne

Pentru a preveni destabilizarea pieței prin importuri masive sau prețuri de dumping, Florin Barbu a propus introducerea unor clauze specifice de suspendare a acordului în situații critice.

„De asemenea, am cerut ca Acordul UE-Mercosur să prevadă posibilitatea să fie suspendat în situația în care se constată o depășire a volumului de importuri în condiții preferențiale cu 5% față de media ultimilor 3 ani sau în situația în care se constată o afectare a prețurilor cu mai mult de 5% față de media ultimilor 3 ani. În acest sens, fiecare stat membru trebuie să aibă posibilitatea să licențieze operatorii economici care realizează operațiunile de import-export de produse agroalimentare”, a explicat Florin Barbu.

Transparență bugetară și viitorul PAC

Discuțiile de la Bruxelles au atins și subiectul sensibil al finanțării viitoare. România se opune diluării fondurilor agricole într-un buget comun general și solicită documente oficiale, nu informări informale.

„În ceea ce privește viitoare Politică Agricolă Comună, România se opune în continuare integrării PAC într-un Plan Unic sau Fond Comun. PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurată pe doi piloni, capabilă să susțină veniturile fermierilor și investițiile necesare unei agriculturi durabile și competitive. Susțin în continuare caracterul voluntar al plafonării și degresivității plăților, menținerea regulii N+3, simplificarea indicatorilor de performanță și eliminarea condiționalității sociale”, a subliniat demnitarul.

Acesta a criticat dur modul de comunicare al Comisiei Europene pe teme financiare.

„De asemenea, am solicitat Comisiei Europene ca bugetul pe noua PAC să fie publicat într-un document oficial, nu comunicat prin scrisori și fițuici, care nu au nicio valoare din punct de vedere juridic. Am cerut retragerea documentului publicat în luna iunie privind Cadrul Financiar Multianual post-2027 și publicarea unui nou document care să conțină sumele clare ce revin fiecărui stat membru”, a adăugat ministrul.

Solicitări privind îngrășămintele

Nu în ultimul rând, ministrul a abordat problema costurilor legate de taxele de carbon, care ar putea afecta grav producția agricolă.

„Referitor la CBAM – Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, am solicitat excluderea îngrășămintelor de la aplicare sau amânarea aplicării mecanismului pentru acest sector, până la operaționalizarea sistemelor de referință și achiziție, având în vedere rolul lor esențial în asigurarea producției și securității alimentare”, a conchis Florin Barbu.