Ordinul militar din 1952 care obligă soldații danezi să deschidă focul fără somație. Scenariul unui atac al SUA asupra Groenlandei
Un document militar vechi de peste șapte decenii, emis în plin Război Rece, a revenit brusc în actualitate pe fondul tensiunilor geopolitice recente. Ministerul Apărării de la Copenhaga a confirmat că un ordin din 1952 este încă în vigoare și impune o reacție imediată și letală din partea trupelor daneze în cazul violării teritoriului național. Conform informațiilor publicate de Euronews, acest ordin acoperă inclusiv teritoriul Groenlandei, iar activarea sa ar fi automată chiar și în scenariul ipotetic și extrem al unui asalt lansat de Statele Unite ale Americii.
Potrivit sursei citate, soldații din armata daneză au obligația strictă de a deschide focul fără a mai aștepta ordine de la superiori în momentul în care constată că teritoriul național este atacat. Această prevedere a fost readusă în discuție în contextul declarațiilor repetate ale fostului președinte american Donald Trump, care și-a exprimat interesul pentru preluarea insulei arctice, invocând motive strategice.
Groenlanda: Moștenirea invaziei naziste și regula reacției automate
Rădăcinile acestui ordin drastic se află în traumele suferite de Danemarca în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Măsura a fost instituită în 1952, ca urmare a lecțiilor dure învățate după invazia nazistă din 1940. La acea vreme, prăbușirea rapidă a comunicațiilor a creat confuzie și a împiedicat o reacție coordonată și rapidă a armatei în fața inamicului.
Obiectivul principal al menținerii acestui ordin este eliminarea oricărei întârzieri în fața unui atac surpriză. Atât Ministerul Apărării, cât și Comandamentul Apărării au confirmat pentru presa locală că directiva este aplicabilă și astăzi: militarii trebuie să intervină imediat în cazul unei agresiuni, fără a aștepta confirmări sau ordine suplimentare de la lanțul de comandă, dacă situația o impune.
Avertisment privind distrugerea NATO
Discuțiile despre o posibilă preluare forțată a Groenlandei de către SUA au generat reacții ferme la cel mai înalt nivel. Premierul danez, Mette Frederiksen, a tras un semnal de alarmă privind consecințele dezastruoase ale unui astfel de demers între aliați.
Aceasta a avertizat că „o eventuală acțiune militară americană împotriva Groenlandei ar pune capăt Alianței Nord-Atlantice”, subliniind că, dacă un stat membru NATO ar ataca militar un alt stat din alianță, întregul sistem de securitate postbelic ar fi compromis iremediabil.
În teren, responsabilitatea evaluării situației revine structurii militare daneze din regiune, cunoscută sub numele de Arctic Command. Dacă această structură confirmă că are loc un atac, militarii sunt nu doar autorizați, ci și obligați să intervină fără întârziere pentru apărarea teritoriului.
Principiul „Nimic despre Groenlanda fără Groenlanda”
În ciuda retoricii defensive, calea diplomatică rămâne deschisă. Danemarca a acceptat organizarea unei întâlniri la nivel înalt cu Washingtonul pentru a discuta viitorul insulei. Ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, a precizat că aceste discuții au fost solicitate de guvernele danez și groenlandez, informație confirmată și de secretarul de stat american Marco Rubio.
Poziția autorităților de la Nuuk rămâne însă neschimbată în privința autonomiei lor în negocieri. Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a subliniat un principiu fundamental: „Insula nu poate fi obiectul unor acorduri în lipsa reprezentanților săi”.
Executivul local a insistat că va fi parte directă a oricăror discuții, reafirmând sloganul politic „Nimic despre Groenlanda fără Groenlanda”. Teritoriul, locuit de aproximativ 56.000 de persoane, majoritatea de origine inuită, rămâne un punct strategic crucial în zona arctică, iar menținerea ordinului din 1952 servește drept un memento că Danemarca își asumă apărarea sa indiferent de cine ar fi agresorul.