De ce se clatină Iranul și ce ar putea să facă Trump

Președintele Donald Trump a transmis în ultimele zile că Statele Unite sunt pe punctul de a lua măsuri împotriva guvernului iranian, ca reacție la reprimarea violentă a protestelor de amploare din țară, în urma cărora peste 500 de persoane au fost ucise, iar mii au fost arestate.

Ca răspuns, oficiali iranieni au sugerat în mod privat că cele două state ar trebui să își rezolve diferendele pe cale diplomatică, însă, în plan public, Teheranul a avertizat că este „pregătit pentru război”, potrivit ministrului iranian de Externe.

Relațiile dintre administrația Trump și Iran sunt extrem de reci încă de la destrămarea negocierilor nucleare și bombardarea de către SUA a unor instalații nucleare iraniene, în luna iunie. Totuși, actualele tulburări interne din Iran au potențialul de a transforma această tensiune într-un conflict mult mai activ.

Iată cinci lucruri esențiale de știut despre situația din Iran, în contextul în care Trump analizează un posibil răspuns, conform POLITICO:

13:22 • Internațional

România, vizată indirect de tariful anunțat de Trump pentru țările care fac afaceri cu Iranul

07:40 • Internațional

Șah diplomatic între Washington și Teheran: Donald Trump anunță că Iranul vrea să negocieze pe fondul protestelor sângeroase

Ce se întâmplă în Iran?

Cetățenii iranieni au ieșit în stradă pe 28 decembrie pentru a protesta față de prăbușirea rialului iranian, pe fondul unei inflații galopante și al unui cost al vieții extrem de ridicat, agravat de sancțiunile dure impuse de Statele Unite.

Însă ceea ce a început ca un protest împotriva condițiilor economice dramatice s-a transformat rapid în manifestații la nivel național, în cadrul cărora protestatarii au denunțat corupția endemică și represiunea politică și au cerut chiar înlăturarea Republicii Islamice.

Până la 11 ianuarie, proteste avuseseră loc în 585 de localități din toate cele 31 de provincii ale țării — inclusiv în orașe mari precum Shiraz și Teheran — potrivit organizației americane pentru drepturile omului Human Rights Activists News Agency (HRANA). Aceste revolte au fost întâmpinate cu o represiune severă din partea forțelor guvernamentale, fiind confirmate cel puțin 544 de decese și peste 10.680 de persoane arestate și încarcerate, a relatat HRANA duminică. Numărul real al victimelor nu este clar.

Guvernul iranian a impus, începând cu 8 ianuarie, o amplă întrerupere a internetului la nivel național, limitând semnificativ comunicarea și coordonarea atât în interiorul țării, cât și cu exteriorul. Informațiile care reușesc să iasă din Iran oferă, cel mai probabil, doar o imagine parțială a realității de pe teren.

Între timp, Reza Pahlavi, fiul exilat al fostului șah al Iranului, a încercat să se poziționeze drept principalul candidat capabil să ghideze țara spre o tranziție democratică. Totuși, nu este clar de cât sprijin se bucură acesta în Iran, în condițiile în care locuiește în Statele Unite.

Ce face aceste proteste diferite?

De-a lungul anilor, în Iran au apărut în mod repetat mișcări de protest, fiecare fiind reprimată brutal de forțele statului.

De această dată însă, revoltele au loc într-un moment în care guvernul iranian se află într-una dintre cele mai slabe poziții de la înființarea sa. Pe lângă economia grav afectată, țara se confruntă cu o criză majoră a apei: președintele Masoud Pezeshkian a avertizat în noiembrie că părți ale capitalei Teheran ar putea fi evacuate dacă nu vor exista precipitații suficiente.

Problemele regimului nu se limitează la plan intern. Statutul Iranului de putere regională a fost serios erodat în ultimul an: forțele sale proxy, Hamas și Hezbollah, au suferit pierderi severe, aliatul regional Siria a căzut, programul nuclear a fost afectat de lovituri americane, iar sistemele de apărare aeriană au fost considerabil slăbite în timpul războiului de 12 zile cu Israelul, anul trecut. În plus, Iranul rămâne în stare de alertă, așteptând ceea ce consideră a fi un atac israelian inevitabil, menit să finalizeze distrugerea infrastructurii sale nucleare.

Cu toate acestea, nu au apărut încă fisuri evidente sau semne clare de disidență în interiorul aparatului guvernamental, ceea ce indică faptul că mecanismele regimului sunt încă funcționale — cel puțin pentru moment.

Ce a declarat Trump?

Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va lua măsuri împotriva Iranului ca răspuns la reprimarea protestatarilor civili. Până acum, el a prezentat un eventual răspuns american drept o intervenție pentru „salvarea” protestatarilor iranieni.

„Dacă Iranul împușcă și ucide violent protestatari pașnici, așa cum obișnuiește, Statele Unite ale Americii vor veni în ajutorul lor. Suntem complet pregătiți și gata de acțiune”, a scris Trump pe platforma Truth Social, pe 2 ianuarie.

După operațiunea de înlăturare a liderului venezuelean Nicolas Maduro, desfășurată la începutul acestei luni, Trump a părut încurajat să adopte măsuri similare și în alte țări despre care consideră că nu se conformează cerințelor sale. El a avertizat în mod repetat Iranul că violențele împotriva protestatarilor vor atrage consecințe din partea SUA. De asemenea, administrația Trump a invocat lovitura anterioară asupra Iranului drept un exemplu de acțiune militară rapidă, menită să demonstreze forța Statelor Unite, fără a genera complicații pe termen lung.

În acest sens, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat luni că „președintele a demonstrat că nu se teme să folosească opțiuni militare atunci când consideră necesar. Iar nimeni nu știe asta mai bine decât Iranul”.

Totodată, Leavitt a subliniat că „diplomația este întotdeauna prima opțiune pentru președinte”.

Trump le-a spus reporterilor, în weekend, că oficiali iranieni l-au contactat pentru a negocia, însă a avertizat că „s-ar putea să fim nevoiți să acționăm” înainte ca o întâlnire să aibă loc, afirmând că guvernul iranian „începe” să depășească o linie roșie prin violențele îndreptate împotriva protestatarilor.

Luni seară, Trump a apelat la unul dintre instrumentele sale preferate de politică externă: tarifele vamale.

„Începând imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru toate tranzacțiile comerciale desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a anunțat el pe Truth Social.

Ce spune guvernul iranian?

Ca reacție la amenințările lui Trump, Iranul a indicat că dorește o soluție diplomatică. Totuși, oficialii iranieni au ținut să transmită că nu intenționează să dea înapoi în fața unui conflict.

„Nu căutăm războiul, dar suntem pregătiți pentru război — chiar mai bine pregătiți decât în conflictul anterior”, a declarat luni ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi. „Suntem, de asemenea, pregătiți pentru negocieri, dar doar pentru negocieri corecte, bazate pe drepturi egale și respect reciproc.”

Între timp, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a acuzat în repetate rânduri Statele Unite că alimentează tulburările interne, descriindu-i pe protestatari drept agitatori care urmăresc să câștige bunăvoința lui Trump.

Khamenei a afirmat într-o postare pe rețelele sociale că așa-zisele „mari mitinguri” de susținere a guvernului, desfășurate luni, demonstrează că „marea națiune iraniană și-a afirmat hotărârea și identitatea în fața dușmanilor”, adăugând că acestea au reprezentat „un avertisment pentru politicienii americani să își înceteze acțiunile înșelătoare și să nu se mai bazeze pe mercenarii lor trădători”.

Cu toate acestea, Karoline Leavitt a declarat luni că, în pofida discursului public sfidător, tonul oficialilor iranieni este diferit în discuțiile private cu administrația americană.

„Ceea ce auziți public din partea regimului iranian este cu totul diferit de mesajele pe care administrația le primește în privat”, a spus ea.

Ce urmează?

Trump urmează să fie informat marți cu privire la o serie de posibile răspunsuri. Opțiunile aflate pe masă includ atât variante „cinetice”, cât și „non-cinetice”, a relatat POLITICO duminică.

Aceste scenarii variază de la lovituri țintite pe teritoriul Iranului, la atacuri cibernetice sau chiar trimiterea de terminale pentru serviciul de internet prin satelit al lui Elon Musk, în vederea restabilirii conectivității pentru populația iraniană.

Ceea ce este puțin probabil: trimiterea de trupe americane terestre în Iran. Un oficial american a declarat duminică pentru POLITICO că, în acest moment, nu sunt planificate deplasări semnificative de trupe sau echipamente militare.

Indiferent de opțiunea aleasă de Trump, fereastra de timp pentru acțiune este limitată, iar presiunea asupra sa va fi considerabilă pentru a demonstra că își respectă promisiunile — mai ales după ceea ce administrația a prezentat drept un succes al operațiunii din Venezuela, desfășurate la începutul acestei luni.