Teren arabil vândut cu un preţ record. Cum a ajuns un hectar să coste 280.000 de euro

Un hectar de pământ care, pe hârtie, ar trebui să producă grâu sau porumb a ajuns să valoreze cât un cartier de vile. Tranzacția realizată recent într-o comună din vestul țării a zguduit piața funciară din România și arată cât de mult s-a schimbat sensul cuvântului „teren agricol”. Pământul nu mai este evaluat după rod, ci după poziție, infrastructură și potențial imobiliar.

Record absolut pe piața terenurilor agricole

Cel mai scump hectar de teren arabil vândut vreodată în România a fost tranzacționat în comuna Vladimirescu, aflată la doar câțiva kilometri de municipiul Arad. Prețul: peste 280.000 de euro pentru un singur hectar. O sumă greu de imaginat până nu demult pentru un teren încadrat oficial ca agricol.

Potrivit datelor Direcției Agricole Județene Arad, citate de Agrointel.ro, prețurile terenurilor din zonă au crescut, în medie, cu aproximativ 10% față de anul trecut. Creșterea este constantă și reflectă interesul tot mai mare al investitorilor pentru zonele aflate în proximitatea orașelor mari.

Diferențe uriașe în interiorul aceluiași județ

Dacă în unele localități din județul Arad un hectar de teren arabil se vinde în continuare cu câteva mii de euro, situația se schimbă radical în zonele apropiate de oraș sau de platforme industriale. În comuna Șagu, prețul unui hectar a depășit pragul de 200.000 de euro, iar în Șofronea sumele ajung la peste 150.000 de euro.

10:01, 16.01.2026 • ACTUALITATE

Premieră în justiție: O femeie a obligat Primăria să-i asfalteze strada și a primit 25.000 de lei daune morale

09:25, 12.01.2026 • ECONOMIE

Câţi ani trebuie să munceşti pentru un apartament cu 2 camere

Aceste valori nu au legătură directă cu fertilitatea solului, ci cu presiunea imobiliară și cu perspectivele de dezvoltare urbană și industrială.

De ce nu mai contează producția agricolă

Specialiștii explică acest fenomen printr-o ecuație simplă: cerere mare și teren disponibil tot mai puțin. Zonele din jurul Aradului sunt intens căutate pentru construcția de locuințe, hale logistice, depozite sau parcuri industriale. În multe cazuri, terenurile agricole sunt cumpărate cu scopul de a fi scoase ulterior din circuitul agricol.

În astfel de situații, valoarea pământului nu mai este stabilită de cât poate produce într-un an, ci de ce se poate construi pe el. Accesul rapid la oraș, apropierea de drumuri naționale sau autostrăzi și existența utilităților cântăresc decisiv în stabilirea prețului.

Cum arată piața la nivel național

La nivel național, imaginea este mult diferită. În 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în România era de aproximativ 8.500 de euro, potrivit datelor oficiale. Diferența față de sumele plătite în zona Aradului evidențiază discrepanțele majore dintre regiuni.

Cele mai scumpe terenuri agricole se regăsesc în zona București-Ilfov, unde apropierea de Capitală împinge constant prețurile în sus. La polul opus se află regiunea Nord-Est, unde pământul rămâne mult mai accesibil, din cauza cererii mai reduse și a infrastructurii mai slab dezvoltate.

Tot mai multe terenuri agricole nu mai sunt cumpărate de fermieri, ci de investitori. Pentru aceștia, pământul a devenit o formă de plasare a capitalului, considerată sigură și cu potențial de apreciere pe termen mediu și lung, mai ales în zonele aflate în expansiune urbană sau economică.